O fi vinul sfintit, dar hepatita e boala dracului »

De ce suntem politicosi si atunci cand nu trebuie?

Scris de Sebastian Bargau

Cand ai un deces in familie te apuci de treaba. Da, daca n-aveai treaba si moare cineva, te apuci de treaba. Sicriu, pomeni, coroane, tot tacamul, asa cum zice traditia. Nu ma leg acum de traditie pentru ca despre altceva vreau sa vorbesc.
Miercuri am dezbatut acest subiect cu Simona Patruleasa si am aflat niste chestii si din partea ei, chestii pe care le voi povesti in continuare.

Simona mi-a povestit o intamplare foarte… ciudata. Era la o stire si trebuia sa ia un interviu. Stirea era despre un militar care si-a impuscat patru colegi, dupa care s-a sinucis. Ea trebuia sa discute cu mama militarului respectiv. Dupa ce s-a terminat discutia si s-a inchis camera de luat vederi, mama militarului mort ii spune:

“Vai! Daca ati sti cat de mult ma bucur ca va cunosc!”

Cum naiba sa spui asa ceva? Fiul tau a omorat patru oameni si apoi s-a sinucis, cu cateva ore in urma si tu te bucuri ca ai cunoscut-o pe Patruleasa? Eventual multumesti si zeitatii ca s-a intamplat nenorocirea, altfel n-o cunosteai in viata ta pe Simona Patruleasa…
In fine.

Articolul continua. Eu nu pot face cunostinta cu cineva la o inmormantare si sa spun “Incantat de cunostinta”. Pur si simplu nu pot. Nu pot pentru ca nu-s incantat de cunostinta. Ok, am facut cunostinta dar faptul ca te-am cunoscut din cauza unei nenorociri nu ma incanta cu nimic. Nici macar nu ma “bucur ca te cunosc in sfarsit”. Ma bucur atunci cand ne vedem la o bere, la un chef, la un eveniment fericit, nu la inmormantare…

Culmea cretinatatii in momentul in care se foloseste politetea este atunci cand cumperi sicriu sau coroane si vanzatorul iti spune “La revedere!” si tu raspunzi la fel.
De ce naiba ar vrea careva sa-l mai vada pe vanzatorul de sicrie? Inteleg ca el te mai vrea in magazin sa-i faci vanzare, dar tu de ce naiba ii spui “la revedere”? Politete, politete, dar cu o limita.
Sincer sa fiu, eu as prefera ca vanzatorul de sicrie sau coroane sa-mi spuna:

“Adio! Valea din magazinul meu si sa nu te mai prind pe aici! Nu vreau sa te mai vad niciodata, nu vreau sa mai ai nevoie de mine niciodata, asa cum nici tu nu vrei sa ma mai vezi sa sa ai nevoie de mine vreodata! Hai, pa!”

Serios ca asa as vrea sa-mi spuna. Vreau sa ma si blesteme sa nu mai am nevoie de cosciugele lui vreodata.

Prefer asta decat: “La revedere! Va mai asteptam pe la noi! Cat mai curand posibil!”

personal (18) Comentarii

Pe aceeaşi temă

18 Comments »

Aia vrei tu… El îți zice ce-și dorește el. Că doar e business, nu e acolo să aducă servicii umanității.

Sad but true. Ca toată povestea cu Mile, de altfel.
Vanzatorul de sicrie poate sa-ti spuna orice, ca tot la el revii, ca iti ureaza sau ca nu iti ureaza. Pana la urma Dumnezeu decide cine moare si cine nu!
Eu nu spun la plecarea din nici un magazin “la revedere”. Eventual “o zi buna” (stiu suna a cliseu). Cat despre vanzatorul de sicrie… mai devreme sau mai tarziu o sa ajungi la el. Sau daca nu la acelasi, la un altul.

@Ciprian Pop de fapt cuvantul corect nu e “cine” ci “cand”. Pentru ca toti ajungem la asta.
Fugi ma de-aici, a vorbit Patruleasa cu un soarec ca tine . Yeah, right ….
In vremuri imemoriale, cand vindeam asigurari RCA, le uram clientilor sa nu foloseasca niciodata asigurarile alea (adica “sper sa nu aveti nevoie de ea”). Se uitau foarte mirati la mine, pana le pica fisa ce vroiam eu sa le spun.
@iha2 cam salbatic/a..cu tine nu vorbeste nimeni a ?:)
Spui la revedere pentru că dacă nu vă revedeţi, unul din voi e mort. Pentru alţii poţi să mergi liniştit după coroane. Eu unul, spun tot timplul „la revedere” la ăla cu coroane. Sincer, dacă mi se îndeplineşte dorinţa, sper că muriţi toţi şi rămân doar eu cu el pe pământ. …doar pentru că ne-am zis tot timpul „la revedere”. La fel la doctor. Eu vreau să mă mai văd chiar şi cu doctorul. Că deah, e logic că mă mai îmbolnăvesc. Şi dacă ajung la doctor, sunt şanse să-mi pot reveni. Dacă am contactata o boală incurabilă, numa cu popa mă mai revăd. Cu doctorul nu. Iar la înmormântări şi eu mă feresc să spun „mă bucur că v-am cunoscut” sau să răspund cu „cu plăcere” celui care-mi mulţumeşte că l-am dus sau l-am ajutat cu ceva legat de înmormântare.
@LucicX: corecta si afirmatia ta cu “cine” vs “cand”. Pana la urma Dumnezeu hotaraste cand si cine moare
Candva tot ajungi acolo… e inevitabil. Desi ai dreptate… nu poti sa-i spui LA REVEDERE !
Esti bestial omule nam ce zice , adevaru este ca ai 100% dreptate faza cu vanzatorul de la sicriie ai gandito destul de bine . BRAVO!
serios acum , de unde pana unde o cunosti tu pe simona patruleasa?
mai minte omul dar nici chiar asa
Apropo de politete si de fraze nepotrivite. Eram in masina si am trecut pe langa un magazin de pompe funebre. Ce slogan credeti ca aveau? ” Vreti, nu vreti … tot la noi ajungeti” …… in secunda 2 mi s-a zbarlit pielea pe mine
E ca faza aia din cartea lui Ilf si Petrov -12 Scaune: la intrarea magazinului de pompe funebre era afisat mare “bine ati venit”
Pompe funebre: singura afacere profitabila si pe timp de criza
nici eu nu spun niciodata “la revedere” politistilor, avocatilor, medicilor, etc
‘Mai poftiti pe la noi’ am primit si eu cand am fost cu niste acte pentru o licitatie la Jilava…la puscaria Jilava…
Si eu m-am gandit serios la traba asta luna trecuta. Tocmai am picat examenul la scoala de soferi ,iar cand am fost sa-mi fac o cerere noua , le-am urat secretarelor la revedere =)) Probabil o sa-l mai cad odata
Sa moara toti tiganii, io ma p.s pe mine de fiecare data cand iti citesc articolele. Esti tare de tot…