Un bărbat trebuie să meargă unde trebuie să meargă (2) »

Rusinea si familia

Scris de VisUrat

Eu n-am inteles niciodata cum sta treaba cu rusinea asta si ce legatura are ea cu familia. Chestiile de genul “Iti faci familia de rusine” nu prea-mi suna bine. Daca am comis-o, mie trebuie sa-mi fie rusine, nu? Ce legatura are restul familiei cu asta?
Daca familia mi-a zis sa nu fac si eu totusi am facut, inseamna ca-s un dobitoc si pentru asta ar trebui sa-mi fie mie rusine, nu familiei.
Sa va explic de la ce m-am luat.

Intr-un episod din Lost, Sun Kwon (o coreeanca foarte bogata – pentru cei care nu au vazut serialul) a fost santajata de catre alta coreeanca. Respectiva i-a cerut 100.000 de dolari lui Sun pentru a nu spune tuturor ca aceasta s-a maritat cu fiul unui pescar sarac, fapt care “i-ar acoperi familia de rusine”.
Eu nu pot intelege asta nici batut. Ce treaba are rusinea cu familia in acest caz? Eu ma insor cu cine vreau si nu-mi este rusine. Daca mie nu mi-e rusine, de ce ar trebui sa-i fie familiei rusine ca m-am insurat eu cu cine am vrut?
Bine, sistemul de valori e altul in acea zona, dar ideea ramane.

Imi poate explica si mie cineva care este momentul in care actiunile tale iti fac de rusine familia si nu doar pe tine?

cugetari (26) Comentarii

26 Comments »

Sebi,
Problema pe care o ridici tu este spinoasa si complexa, prin simplul fapt ca implica oameni si valori familiale pentru care nu exista un etalon/standard. Fiecare familie isi croieste propriile valori. Adauga peste aceasta orgoliul firesc al fiecarei fiinte umane si poate ai sa intelegi de ce anumite fapte, considerate imorale sau ilegale atat de membrii familiei cat si de societatea in care traiesc, ii pot determina sa se simta rusinati.
Exemplul dat de tine nu este neaparat cel mai elocvent. Gandeste-te cum se simt parintii unui criminal sau ai unui violator in serie supusi constant oprobiului public (care ii considera si pe ei vinovati pentru ca au esuat sa educe si sa tina in frau acel om ajuns infractor).
Eu cred ca intelegi,dar vrei sa afli si alte pareri……nu se poate spune in cateva cuvinte,dar sa stii ca,cam au dreptate cei care spun asta.Chestia tine de educatia primita in familie,de standardul la care trebuie sa se ridice fiecare(mai inalt sau mai putin inalt).Gandeste numai putin,cum ar fi sa se casatoreasca o fata care a crescut in lux si a ascultat (si ii place)doar muzica clasica,cu un manelist gen Guta(asa de ex).E vorba de o pasiune care tine mai mult sau mai putin,dar care,cu timpul se sterge.Sa revin la vina familiei,parintii nu au reusit sa transmita valorile adevarate copilului,astfel ca el sa nu aleaga gresit,de asta se fac de rusine!
cred ca mai mult a devenit un cliseu.
probabil sistemul de valori in care a crezut familia pana la un moment nu mai este respectat, iar parintii(ei de obicei) zic asta in ocazia ca cel care a facut ceva sa se mai gandeasca la ce a facut
ps: cand faci ceva ce parintilor nu le convine
Gandeste-te asa:
Stii cum fac parintii cand se aduna la un loc? Mai ceva ca paunii. Al meu are 10 la toate materiile! Al meu e olimpic pe sector! Al meu pe tara!
Eh, gandeste-te acum cum pica daca sta si un parinte intr-un colt, si e intrebat: al tau ce face? Si el e ceva gen: a ramas gravida la 14 ani.
Nu stiu daca am explicat bine, dar cam asta e ideea. Si parintele ala se duce dupaia acasa nervos si urla la copil: uite ce ziceau parintii ceilalti, tu de ce nu esti in stare? M-ai facut de rusine!
Oaia neagra a familiei
Mai avea rost sa comenteze cineva dupa Claudiu?
Cum spune si @Claudiu, familia este considerata responsabila pentru o parte din educatia individului iar cand individul incalca o lege sau o cutuma, o parte din vina se rasfrange asupra familiei deoarece societatea o considera responsabila pentru educatia vinovatului. De la o cultura la alta, familia are o importanta mai mare sau mai mica si de obicei chestia asta cu “facutul familiei/ neamului” de rusine functioneaza in familiile numeroase/ mari si care traiesc in proximitate unii cu ceilalti (spre exemplu eu am 10 veri si am crescut destul de apropiati intre noi, plus celelalte rude de gradul III). La romani sistemul functioneaza foarte bine in mediul rural, unde formula generala este “Ai auzit ce-a facut al lui X-ulescu?” – deci nu Gigel individul ci “Gigel al lui X-ulescu”.
dar la aia e alta treaba nu e ca la noi , e si mai exagerata partea cu mandria si cu respectul fata de parinti, daca esti ciutan si stai in casa cu ai tai si ai uitat sa duci gunoiu poti sa iti faci un sepuku pt ca nu ti-ai indeplinit datoria =)
Mai este si varianta cand te face familia de rusine pe tine.
Nu demult am vazut o faza cu o tipa, evreica din SUA, care vine acasa cu prietenul, negru nascut in Italia. Nu va spun ce era la gura parintilor, leit-motivul tot asta era, ca tipa le-ar face familia de rusine inhaitandu-se cu “that kind of people”…
Acuma sa-mi spuneti voi cine pe cine a facut de rusine…
Da bre, dar toata lumea stie ca evreii nu-s oameni, ci sunt extraterestri, plantati de Xenu aici pa Terra ca sa ne controleze pe noi astia bastinasii….
Nici eu nu pot intelege ce treaba are rusinea mea cu rusinea intregii familii… dar mai ales, no offence, nu inteleg de ce m-as uita la Lost )
Dar stiu, gusturile nu se discuta
actiunile tale reflecta educatia primita in familie si valorile pe care familia te-a invatat sa le respecti. in plus, mai e implicata si mostenirea genetica. teoretic, esti oglinda familiei tale.
exemplu: daca tu esti gay si se afla in sat, lumea o sa creada fie ca asa te-au invatat in familie ca e bine, fie pur si simplu n-au fost in stare sa te educe mai bine, fie chiar sunt si ei gay. in oricare dintre variante, familia e stigmatizata pt ca nimeni nu va vrea sa aiba de a face cu oameni care sunt potential gay sau care cel putin sustin aceasta valoare diferita de a societatii din jur (satul in cauza).
La romani simtul de proprietate e destul de ciudat.
Familia considera intr-un fel ca esti “al lor” si ca efectele actiunilor tale ii afecteaza pe ei.
Poate fi doar un caz patologic de paranoia sociala….
În cazul pe care l-ai expus tu mai sus nu văd care ar fi ruşinea. Adică să fiu în locul tipei ăleia şi să mă mărit cu cine îmi dictează părinţii e bine, e bine să îmi distrug viaţa că aşa vor părinţii, e bine că voi fi nefericită mereu. Dar părinţii care sunt cu adevărat părinţi nu ar accepta să trăiască cu ruşinea decât să vadă ce viaţă mizerabilă duce copilul lor în caz contrar?
Acum, la modul general, cred că suntem singurii responsabili de acţiunile noastre. Comportamentul copilului nu e o oglindă a comportamentului părinţilor. Părinţii au făcut cât au putut, dar vine o vreme când nu mai pot dicta acţiunile copilului, nu-i mai pot spune ce e bine şi ce e rău, el trebuie la rândul lui să decidă pentru dânsul. El decide în ce fel de cercuri se învârte, ce viaţă vrea să aibă etc. Dacă progenitura se droghează înseamnă că asta a văzut acasă? Nu, dar între timp au mai intrevenit şi alţi factori, cum ar fi anturajul de exemplu. Pot părinţii controla chestia asta? Nu prea pot.
TReaba cu”Iti fai familia de rusine” tine de pe vremea comunismului,dua parerea mea,treaba asta mai e in “voga” doar la tara!
In problema Sun sunt doua aspecte diferite. Primul este acela al culturii asiatice, foarte diferita de cea europeana (in deosebi conceptul de ‘rusine’). Al doilea este cel al castei, al familiei.
Perspectiva asiatica mi-e straina, asa ca n-o sa-mi dau cu parerea, insa prin prisma culturii europene, familia este “facuta de rusine” prin faptul ca progenitura este “produsul” ei. S-a investit in formarea unui om, de la stadiul de ovul. S-au investit timp, bani, dedicatie, afectiune samd, intr-o persoana, care va reprezenta capacitatea familiei respective de a forma un om de succes. Un esec al acestui om va fi imputat familiei. E o manifestare naturala a unei societati ce se bazeaza pe institutia familiei.
Imi poate explica si mie cineva care este momentul in care actiunile tale iti fac de rusine familia si nu doar pe tine?
Da. In momentul in care grupul de oameni din care face parte familia ta (societate, cultura…) considera asta. Ceea ce crezi tu in aceasta privinta nu e relevant, ci ceea ce cred ceilalti.
Ce nu inteleg eu e:1 cine naiba te invata sa educi un copil? 2 daca nu l-ai educat bine, de ce sa nu-ti asumi raspunderea si 3 de ce sa nu-l urmezi pana si in iad, pentru ca e responsabilitatea ta sa-l sprijini in tot ce face indiferent ce zice satul sau statul ?
@Dan Neagu: my words exactly.
Daca in zona araba si chiar in Turcia, au fost cazuri de fata omorata pentru ca vorbeau babele din sat ca facuse cu nushce familia de rusine (ceva banal gen s-a imbracat neadecvat) si singura modalitate de a-si spala rusinea si a mai putea ridica capul in comintate era omorarea copilei de 16 ani..
Si sociologii sustin ca in destul de multe comunitati, obiceiurile inapoiate cum este acoperirea fetzei si verificarea prin metode “digitale” (adica cu degetu) a virginitatii samd sunt propagate si impuse de femele din comunitate si nu de raii si opritorii barbati.
Comunitatea ruleaza!!!
ai o legatura cu familia..genetica in primul rand,pe urma sa zicem asa fenotipica(mediu=educatie).
E un fel de sclavie la care-si supun parintii proprii copii, asa ajung destui prea speriati sa dezamageasca pe tata pe mama sau pe matusa ca sa faca ce vor cu viata lor.
Eu unu-s responsabil de propriile actiuni, nu ma obliga nimeni sa fac ceea ce fac, nici parintii nici anturajul nici nimeni iar daca gresesc undeva atunci vina-mi apartine doar mie si rusinat ar trebui sa ma simt doar eu.
barfa dom’ne barfa. ca tu esti plecat in tanganica si ai facut te miri ce pe acolo (aici de obicei intra ceva-uri pe care lumea nu le intelege, nu se cade, ei nu au mai auzit de asa ceva…oricat de banal ar fi acel ceva), si se aude inapoi in romania. pe cine sa huleasca lumea daca tu esti plecat. pe next of kin. functioneaza si daca esti in vizorul lor direct.dupa sistemul: ” ïmi bate craca in geam, ma duc si tai copacul”
Cred ca e o problema mai mare sa auzi replica asta in Ro, in conditiile in care noi am dat nas in nas cu civilizatia europeana (sigur, asta in teorie ca, de fapt, nu s-a lipit nimic de noi). Asia e un teritoriu total diferit in ceea ce priveste relatiile in familie. Aseara vazusem pe NG Channel un fragment din seria”Tabu” in care se discuta despre un trib din China unde capul tribului era o femeie si unde oamenii nu se casatoreau; copiii erau crescuti de fratii mamei si nu de tata…Sigur, erau mai multe detalii insa esentialul este ca zona asiatica are mult mai multe restrictii legate de familie si onoarea familiei decat civilizatia europeana. De exemplu, in Japonia exista o categorie de barbati la 30-40 de ani care, “sugrumati” social de dependenta de mame, nu mai ies din casa cu anii si se izoleaza, de teama de societatea din exterior. Se numeste “hikikomori” fenomenul.
Noua ne este greu sa intelegem intreg contextul social; si eu am fost crescuta de bunica-mea in spiritul “sa nu-ti faci familia de rusine” (nu mi-a explicat niciodata ce inseamna asta clar) dar am plecat de acasa si uite asa s-a rezolvat si problema asta )))
Cred ca tine de identificarea familiei cu tine. Cu cat familia se proiecteaza mai mult prin copii,sau se promoveaza, sau cumvaconsidera viata copiilor sau a membrilor ei ca fiind esenta comuna, ca fiind un corp coun, apare mereu acest rezultat si suferinta a celorlalti. Cred ca as putea sintetiza chestia asta la SIMTUL DE PROPRIETATE PESTE CEILALTI.