Sa vorbim despre respect
Scris de Sebastian BargauIeri am dat peste un gigel foarte suparat pentru ca am scris asta. Ca el le cunoaste pe vanzatoarele alea si ca in nici un caz nu i-au spus “Bai puţă” lui frate-miu si nu mai contenea cu link-uri pe twitter de pe mai multe conturi sa explice lumii cat de mult mint eu.
Si uite asa, din una in alta, s-a ajuns la capitolul respect.
Dar sa termin intai povestea cu Adidas si apoi vorbim si despre respect.
In articolul mentionat mai sus era prezentata o problema. Azi dimineata am fost sunat de catre o reprezentanta a Adidas in legatura cu respectivul articol. I-am dat numarul de telefon al fratelui meu, sa-si poata spune omul păsul, ne-am salutat si am inchis. Doamna/Domnisoara l-a sunat pe frate-miu si, ca sa vezi coincidenta, s-a rezolvat problema.
Oare s-ar fi rezolvat atat de repede daca n-as fi scris?
Gigelul ala comenteaza cum ca vanzatoarea “i-a spus foarte politicos ca poate sa-si schimbe tenesii sau sa ii schimbe cu un alt produs de aceasi valoare iar daca alege alt produs mai scump va fi nevoit sa plateasca diferenta de bani si sa revina dupa o anumita ora atunci cand va fi in magazin superioriorul vanzatoarelor.”
Si uite cum s-a rezolvat fara “veniti maine cand vine cutare sau poimaine in caz ca nu vine maine sau poate nu mai vii deloc”.
Revenind la respect.
Eu merg pe conceptul ca, daca nu ne cunoastem si-ti spun “Dumneavoastra”, trebuie sa-mi raspunzi la fel daca vrei sa ne respectam reciproc. Daca intru intr-un magazin si spun “Nu va suparati, imi puteti da niste informatii despre acest produs?”, ma astept sa mi se raspunda pe acelasi ton si nu “Da bai! Zi ce te intereseaza!”. Nu ma astept sa vina Gigi vanzatorul si sa-mi faca pantofii sau sa ma scuture de praf, dar am pretentia sa ma trateze cu acelasi respect cu care il tratez eu.
Problema este alta. Aici nu vanzatorul este cel care are de pierdut ci FIRMA pentru care lucreaza. Gigei care sa vanda la raft se gasesc zilnic. Ala e un amarat de vanzator care poate pleca in orice minut daca gaseste altceva, poate fi dat afara daca nu-si vede de treaba si putin il intereseaza pe el ca firma pierde clienti. In conceptia lui, firma il exploateaza de nu se mai poate, il plateste mai prost decat crede el ca merita si este in cautare eterna de un alt loc de munca.
Dar el nu realizeaza ca el reprezinta firma in ochii unui client. Eu intru intr-un magazin si, daca sunt tratat cu fundul, a doua oara nu mai calc acolo si spun si prietenilor ce-am patit si-i sfatuiesc sa ocoleasca respectiva locatie. Credeti ca exista vreun vanzator caruia sa-i pese ca face de rahat firma in care lucreaza?
Ce poate pati? Sa-l dea afara? Fix pix. E bucuros ca poate sta mai mult timp degeaba si isi gaseste altceva, nu sta la mila alora pentru ca el oricum vroia sa plece, da’ mai statea un pic sa vada cum merge treaba.
Nu zic ca respectiva vanzatoare l-a tratat intentionat pe frate-miu asa cum l-a tratat (nu, nu i-a zis “Bai puta”, aia am scris eu pentru ca asa inteleg ca s-a referit respectivul) cu rea intentie. Am incercat sa-i explic si prietenului batut in cap al vanzatoarei ca nu bag mana in foc pentru asta. Dar poate frate-miu a prins-o pe duduie intr-un moment prost. S-a certat sarmana cu familia, i-a venit ciclul (sau nu i-a venit ciclul), n-are bani de rate etc. Si, tocmai cand era mai ingandurata/ingrijorata, apare frate-miu cu perechea de adidasi in mana si vrea sa-i schimbe sau ce vroia el. Se intampla, ghinionu’, zana rea, pisica neagra.
Dar asta nu este o scuza. Imi pare rau ca ai probleme, dar eu vreau sa fiu tratat asa cum trebuie. Nu poti sa te abtii, ia-ti o zi libera si mergi acasa si te intorci cand te calmezi. Eu nu am nici o vina ca tu ai probleme, ca nu-ti place slujba pe care o faci sau ca ai impresia ca esti mai bun si poti face mai mult decat sa stai la fundul tuturor. Nu intru in magazin si intai intreb daca esti in toane bune si, in functie de raspuns, intru sau nu. Eu vreau sa beneficiez de acelasi respect pe care il ofer. Nu ma dau mare ca eu sunt client si tu un sclav, nu incep cu arogante sau ironii. Imi rezolv treaba, platesc si plec. Dar nu confundati asta cu egalitatea. Daca eu vorbesc, ca si client, cu “Dumneavoastra”, putin ma intereseaza cati ani ai sau cine esti pentru ca ma deranjeaza daca tu, ca vanzator, incepi sa ma tutuiesti. Nu am facut armata impreuna, nu am mancat fasole din acelasi castron si nici la matura n-am fost colegi.
Faptul ca am fost sunat de catre cei de la Adidas si s-a rezolvat problema mi-a schimbat parerea despre serviciile oferite de ei. Oamenii tin la firma lor si vor sa isi vada clientii fericiti. Si nu sunt dispusi la reclama negativa doar pentru ca o vanzatoare avea o problema intr-o zi si a repezit un client care avea o nemultumire. Si asta inseamna respect pentru client. Pentru ca puteau sa-si vada de treaba si sa astepte cateva zile pana se uita povestea. Dar au ales partea eleganta si au actionat in consecinta.
Asa ca, repet, daca eu discut cu “Dumneavoastra” cu un interlocutor pe care nu-l cunosc si caruia nu i-am spus clar ca ma poate tutui, ma astept de la acelasi lucru din partea lui. Asa inteleg eu respectul.
Ma insel sau il inteleg gresit?
Uite un articol bun.
Comment by simi — February 4, 2010 @ 2:23 am
Nu te înşeli chiar deloc. Iar faptul că ai fost contactat de firma respectivă denotă un interes pentru clienţi.
Mno, la faza asta fratele tău a avut noroc că tu ai un site/blog accesat de multă lume. OPC-ul făcea ceva în cazul ăsta?
Comment by Victor B — February 4, 2010 @ 3:46 am
Am avut la un moment dat o discuție luuungă cu un amic despre respectul fațăde muncă la români. Cred că și Julică a scris ceva la un moment dat pe tema asta. Pentru mulți o slujbă e un mod de-a face rost de bani între două combinații – ceva jenant, mult sub valoarea lor, da’ tre făcut ca să plătească datoria de la întreținere. Personal îs de părere că și doamna care spală budele la metrou face o muncă demnă de respect și de pe urma căreia profităm cu toții. Dacă o face bine, evident.
Chestie de perspectivă.
Comment by Laur — February 4, 2010 @ 3:53 am
la tine e doar un caz izolat in care te suna firma sa rezolve problema. si asta pentru ca esti cunoscut si citesc multi altii blogul. dar da-ti seama ca astfel de probleme sunt la tot pasul. si nimeni nu o sa sune mai apoi sa ceara scuze. pentru ca altii nu au cum sa-si faca mesajul auzit de catre urechile acelor sefi ce ar trebui sa ia masuri.
e bine totusi ca se mai misca ceva din cand in cand. ar exista totusi mai multe metode ce ar trebui puse in practica (camere video de supraveghere la care sa se mai uite si sefii, condici de reclamatii si formulare online, etc)
Comment by mikel — February 4, 2010 @ 9:16 am
… am fost si eu cu frati-tu cand a incercat sa-si schimbe papucii si cam ai dreptate cand spui sa daca intri intr-un magazin esti tratat cu curu(scuza-mi cacofonia); da esti tratat asa doar daca nu esti imbracat ca un metrosexual, cu bratara si lant de 24k si o pitipoanca langa tine, care se vede de la intrare cum iti suge…cardul ca sa-i iei si ei de imbracat de la Mall.
si din cate vad eu, poti sa ai 50 de ani, sa fii plin de bani, sa fii imbracat civilizat si cand intri intr-un magazin sa vorbesti asa cum ziceai si tu ““Nu va suparati, imi puteti da niste informatii despre acest produs?”” si sa ti se raspunda dim depozit… da asta nu-i numai vina vanzatorilor; cei care fac angajari ar trebui sa stie exact care-i persoama potrivita sa le “reprezinte firma in ochii unui client”
…pot sa-ti dau un exemplu clar de respect la Mall…
acu 4-5 ani stateam si asteptam pe cineva in fata la Mall. afara frumos si cald. dintr-o masina ca o foaie de hartie coboara unu, inalt, chel, in slapi si cu o pereche de “budigai” pe el; si cam atat cu hainele. deci la bustu gol, cu telefonu si teancul de bani bagati la bata pantalonului, ca la mare. si intra melteanu nostru in Mall; dupa 15 min intru si eu si-l gasesc intr-un magazin… crede-ma pe cuvant, vanzatorul era in stare sa-l pieptene; vb frumos si calm cu el si-l trata cu respect; inca puteai sa mai vezi pe fata vanzatorului urmele de buci.
Daca vrei sa-ti iei ceva de firma, NU TE DUCI LA MALL!!! iti iei de pe net sau de la baieti…LA MALL TE DUCI DOAR SA ARATI CE TI-AI LUAT!!!
Comment by claudiu — February 4, 2010 @ 9:31 am
Stai un pic, faptul ca ai fost sunat de cei de la firma ti-a schimbat parerea despre ei?!?!
Hah?! Ce? Cum?!
Asta schimba cumva calitatea produsului? Adica Adidashi cei noi vor rezista mai mult de 3 zile, sau nu am inteles eu articolul?!
Comment by Raoul — February 4, 2010 @ 9:32 am
Ai dreptate… sunt foarte multi vanzatori d-astia… de fapt, sunt rari aia care se comporta normal. Cum ziceai si tu, n-am pretentia sa ma pupe-n cur vanzatoarea de la magazin… dar vreau un minim de bun simt si de respect.
Am patit-o de curand la un chiosc din pasajul de la Victoriei. Iesirea de la metrou dinspre America House. Am intrebat-o pe duduie cat costa un nestea la 1,5 L, ea mi-a zis 5.5 in sictir… pe sfertul de fereastra care exista la baraca ei… iar eu am avut TUPEUL s-a spun “cat? ca n-am inteles”. AM ZIS 5 LEI SI 50 DE BANI !!!”. Zic…. ooooo, de ce tipati ? Nu mai bine tipati din prima sa inteleg si eu ?
Ii urasc p-astia… le-as darama taraba in cap…
Comment by somerio — February 4, 2010 @ 9:44 am
bv mai visule.
si bravo si celor de la ADIDAS care au ales sa rezolve problema.
si bv si fratelui tau ca are un frate cu un blog f citit
Comment by manuku — February 4, 2010 @ 10:04 am
Blogerii renumiti au anumite perks. Nu poti nega asta, daca nu erai visurat nu se uita nimeni la ce scrii tu aici.
Comment by zaone — February 4, 2010 @ 11:00 am
Salut. iti citesc blogul de cateva saptamani, aproape zilnic. In majoritatea cazurilor sunt de acord cu tine si ma bucur ca scrii despre ceea ce scrii. Referitor la articolul acesta, cum vad ca a avut efect (ma refer la primul, legat de atitudinea vanzatoarei) cred ca ar fi frumos sa continui cu altele referitor la atitudinea functionarilor. Stiu ca ai mai scris, dar poate daca vor scrie si mai multi, cu detalii exacte – ora, locatie, institutie, inclusiv numele functionarului, intr-un final se vor lua masuri. Cum vad ca in Romania numai cand iese cu scandal, cand apare presa sau de rusine se face ceva, poate ca asta e solutia. Iti urez succes in continuare. Salutari din Peninsula.
Comment by UnRoman — February 4, 2010 @ 11:15 am
Adidas e de cacat. Am avut o pereche de adidasi de la ei acum ceva timp. Mi s-au crapat intr-o parte. M-am dus, i-am lasat acolo sa ii schimbe si surpriza a doua zi cand m-am dus sa ii ridic mi-au spus ca se pot schimba pentru ca se vede ca eu i-am lovit.
P.S.: I-au zgariat ei ca sa dovedeasca lovitura pentru ca atunci cand ii predasem n-aveau nimic. Asta s-a intamplat acum vreo patru ani, dar gigeii care lucreaza acolo is aceiasi.
Comment by Cornel — February 4, 2010 @ 11:20 am
nu ma asteptam la vanzatorii de la adidas,sau orice alt mare brand,sa se poarte la fel ca vazatoarea din chiscul de la colt care te trateaza cu superioritate chiar daca tu vorbesti respectuos…mereu vreau sa le dau cate un avertisment dupa ceafa:)
Comment by Man vs Woman — February 4, 2010 @ 11:33 am
Respectul intre noi, oamenii, s-a stins de mult. Eu una am o problema cu doamnele care vand cartele/abonamente la metrou. Ma duc la ghiseu, zic “buna ziua” si cer frumos o cartela, imi iau cartela si zic “o zi placuta!”. Ce primesc? Nimic. Zici ca metrorex a angajat numai persoane mute
… sau stau in fata ghiseului si astept sa mi se dea cartela si duduia vorbeste la telefon, sau cu colegul/colega, iar eu pierd metroul.
Comment by misha — February 4, 2010 @ 11:47 am
Ieri am fost la mama acasa si`mi povestea de o faza la alimentara. statea la coada si in fatza ei la casa era o tipa care continua sa i se adreseze vanzatoarei cu “da`mi si aia, da`mi o punga” desi vanzatoarea de la inceput la sfarsit i`a vorbit cu dumneavoastra.
nici mie nu`mi place cand ma duc undeva, vorbesc cu dumneavoastra si interlocutorul ma ia la pertu.
Comment by maddy — February 4, 2010 @ 12:03 pm
o sa primesti cadou o pereche de adidasi pt ce-ai scris
Comment by tudorache — February 4, 2010 @ 1:18 pm
De f putin timp sunt casiera in cora pantelimon.. ma rog, in curand in cora berceni.
In luna asta, nu m-am contrazis dkt cu o singura clienta, care nu intelegea un detaliu tehnic deloc, dar deloc. Oricat am incercat eu sa ii explic cu scheme si desene nu a inteles de ce nu se putea ce vroia ea sa se poata..
In fine. Ce vroiam eu sa spun e ca nu e asta scopul meu in viata, si totusi o fac cu placere. Zambesc si ma port atat de frumos cu clientii incat inca din prima saptamana si-au facut unii obiceiul sa vina mereu la mine la casa. Si ma cauta de la casa 1 la casa 80 pana ma gasesc. Daca nu ma gasesc, au grija sa ma “certe” data viitoare.
Si nu e asta felul meu de a fi, optimista, vesela, zambareata. Pur si simplu cand am inceput munca mi-am dat seama ca daca ei imi zambesc la plecare ma simt grozav si mai ales trece timpul mai frumos. Maine am o tura de 10 ore si nu ma stramb, pentru ca o sa treaca zambind. Mai am si prostul “narav” de a le “suti” clientii colegilor, in sensul ca le fac semn ca sunt libera, chiar daca si ceilalti sunt, si le spun ” poftiti, va rog”. Sa ii vezi ce repede se muta la mine la casa si cat de comunicativi sunt.. Toate astea mi se si impun dar nu sunt verificabile, asa ca in orice magazin, totul tine de angajat, nu de politica firmei. Firma e intotdeauna orientata spre client.
Comment by Nico — February 4, 2010 @ 1:40 pm
@ zaone
Vrem sau nu vrem, bloggerii “mari” in majoritatea lor, sunt oameni normali care-si spun of-ul aici. este foarte bine ca uneori mai este ascultata si parerea omului de rand si pana la urma se face dreptate.
Ce-i drept… daca scriam eu acolo putrezea articolul… dar trebuie sa recunosc ca n-as fi putut s-o spun mai bine decat a spus-o visurat
Bafta !
Comment by somerio — February 4, 2010 @ 1:42 pm
Ai.. (aveți) mare dreptate. Am pațit-o și eu destul de rău cu vanzătoarele, ceea ce îmi vine acum în minte e când a trebuit să ridic tonul la o domnișoară cu vreo patru ani mai învârstă din vina tratării fară respect. După cum se explică și in text, dacă te tratează într-un mod mizer trebuie să ii arăți că greșește.
Comment by Bogdan Anghelina — February 4, 2010 @ 2:45 pm
Da, nu te inseli. Ai dreptate si asa ar trebui sa fie si pe la noi. Problema este ca multi nu stiu… Ma gindesc ca vor invata in timp… Probabil.
Comment by Dan-Marius — February 4, 2010 @ 2:55 pm
Nu te inseli, dar unii vanzatori au senzatia ca sunt zeii micului lor paradis sau ca au prins pe Dumnezeu de picior ca lucreaza la un magazin “cu brand”. Adevarul e si putin pervers: multi dintre clienti trateaza vanzatotii ca pe niste paria, ca pe niste sclavi, oameni de nimic pusi acolo doar sa le linga lor picioarele. Ei bine, da, am vazut si astfel de momente, in care o vanzatoare amabila si foarte serviabila a fost tratata ca un gunoi. M-a scarbit momentul, dar ea continua sa fie amabila. M-am uitat foarte chioras la “clientul nostru, stapanul nostru” care se purta cu vanzatoarea ca un proprietar de sclavi, faza la care am avut senzatia ca mai are putin si ma ia la pumni. Parca ceva din privirea vanzatoare ma implora sa-l las dracului in pace, ca omu’ e pus pe cumparat. Nu i-am zis nimic, dar am fost profund dezgustat.
In mod normal asa este, cum spui tu, adica respect reciproc sau cum ii spun eu “cum ti-e buna ziua, asa mi-e multamul”.
Comment by aNDRIIpOPA — February 4, 2010 @ 4:02 pm
raoul.. nu inseamna ca daca cedeaza o pereche de adidasi toti sunt de proasta calitate
uite un exemplu,un vecin de-al meu si-a luat un wv pasat,nou noutz,din magazin..dupa 2 zile ia pushcat motoru (el nu a avut problema cu garantia,cand a sunat in 5 minute au fost baietii prezenti cu prelata,au acoperit masina,au tractato si nu i-au reparat motoru ci i-au dat alta masina) ma refer aici la calitate,da,e o masina germana.dar dintr-un lot de ateva zeci de mii este acel 0,1 % care poate avea defecte de fabricatie nedetectate,si tu sa ai ghinionul,si eu am avut ochelari de snowboard oakely si mi s-au aburit,mi s-au zgariat,asta nu inseamna ca e o firma proasta… pt ca ceilalti prieteni de-ai mei au si nu au avut vreo probleme,pur si simplu am fost eu ghinionist,poate si neatent cu intretinerea lor.. si s-a ajuns acoloo
asa ca,nu fac eu reclama la adidas,dar consider ca adidas e totusi un brand ce merita respectat,ca au si eu defectele lor e altceva,dar ca o firma ce se respecta au sunat clientul si au remediat problema
Comment by m0ky` — February 4, 2010 @ 6:58 pm
I se mai pare cuiva ceva ciudat că eşti tratat prost de către majoritatea celor ce îţi vând un produs/serviciu ?
Chestia asta nu o să se schimbe prin apropouri subtile legate de bunul-simţ ,ci prin educarea consumatorului. Cum educăm consumatorul ? …ei bine,aici nu ştiu .
Comment by Tavi — February 4, 2010 @ 8:31 pm
Si pe mine ma enerveaza un retardat lasa comentarii inutile,si ii injura pe toti nu sti ce sa-i fac,daca are o idee careva cu care sa-i vin de hac va rog contactati-ma!
Comment by Bogdan — February 4, 2010 @ 8:31 pm
lucram in romtelecom vara trecuta, si aveam de aface cu o multime de clienti nascuti intre 1920-1950. Nu stiam ca mai exista asemena oameni. In cazul in care ei nu puteau sa vina, isi trimiteau nepotii, care sunt cam de varsta mea. Eu si un coleg. In tura. Eu ii zic tipului care era mai mare decat mine cu doi ani “Dumneavoastra” el ii spune “MA” . Am incercat sa ii explic colegului, ca faptul ca avem aceeasi varsta nu ne permine sa-l tutuim. Unii vanzatori, nu inteleg asta. Si e trist
Comment by oana — February 4, 2010 @ 10:23 pm
Nu pot sa spun decat ca traim in Romania. In alte tari (civilizate) se poarta un respect foarte mare intre vanzator si client, dar in Ro totul este cu fundul in sus si asa va ramane .
Comment by Cafeniul — February 4, 2010 @ 11:25 pm
Mare dreptate ai ! Acest lucru se poate generaliza in mai multe domenii. Unii se zbat sa isi vanda produsul si ceilalti isi bat joc fara probleme de el si de client. Felicitari !
Comment by Itmadness — February 5, 2010 @ 1:30 am
din pacate pt. toata Romania, respectul nu este ceva ce putem sa CEREM: el este acordat, oferit. Cand intrati in magazin cu asteptarea de a vi se da ceea ce dati la randul dvs., you set yourself up for disappointment (mi-e foarte lene sa traduc) si va puneti la dispozitia vanzatorului, sa va evalueze el valoarea, si sa decida apoi ca va respecta sau nu, in functie de ce crede el ca e “tare” si “cool” si worthy pe lume.
motiv pentru care campanii gen “eu vreau respect” sug foarte tare, filosofic vorbind. Respectul nu il poti cere, pentru ca ceea ce ai obtine ar fi anything but (de ex. daca cineva este politicos/deferent din frica, acela nu este respect, un baiat destept l-a numit candva haios respeKt; daca asta doriti, nu trebuie decat sa amenintati cu OPC-ul). Daca pe de alta parte vreti sa fiti respectat ca om, in virtutea umanitatii, flash news: kant e depasit
. Daca vreti sa fiti respectat in virtutea unei promisiuni de cumparare, vreti de fapt sa fiti baiatul cu pantaloni scurti descris de claudiu mai sus, dar fara anatema sociala pe care ar atrage-o un astfel de comportament ostentativ (promisiune de cumparare = “am bani”, adica firma sa ma trateze deferent ca sa obtina banii mei).
ce/pe cine respectam? ceva sau pe cineva care, according to our own reasons, MERITA. Cand cineva ma respecta, face o judecata de valoare asupra mea. Cineva care asculta manele il va respecta pe cantaretul de manele X, pentru ca acela are valoare pt. el. Do i want him to respect me TOO? nah. Vreau sa-mi pun propria valoare in balanta altuia, sa ma judec pe mine in functie de felul in care ma valorifica/judeca/apreciaza altii? nah, dac-as vrea asta, as posta o pereche de tzatze pe /b/ la 4chan si as avea “respectu’ ” si recunostinta eterna ale unei hoarde de pustani. (cu alte cuvinte: de ce vreti sa fiti respectat? pt. ca meritati, pt. ca ei sunt in pozitie de inferioritate in situatia respectiva, ca vanzatori, pt. ca omul trebuie respectat ca fiinta umana, pt. ca ati suferit, pt. ca poate veti cumpara, pt. ca….?).
Iote zoso cum n-are nicio treaba cu toti tampitii care-l injura, he’s self-reliant enough incat sa se aprecieze si respecte pe sine fara sa fie nevoie sa ceara de la altii respect cu care sa-si hraneasca self-esteem-ul. (Well, either that or he’s faking it really good)
Eu una de ex. ma bucur ca nu reprezint idealul unei anumite categorii de oameni. Complimentul este intotdeauna pe masura celui care-l face (si cand cineva ma respecta, face o judecata de valoare asupra mea, similara unui compliment: gandeste ceva de bine despre mine adica): daca un om cu inteligenta sub medie (cu un IQ sub 70 de ex.) ma respecta pt. ca sunt inteligenta, this means nothing, daca ma respecta un om cu o inteligenta peste medie, this has meaning si ma bucura.
desi ma veti injura, eu as zice: more self-confidence, self-reliance: in acest sens, “totul dinauntru, nimic din afara” e o deviza buna. Noblesse oblige: a respecta pe altii pt. ca you are worth that behavior, nu pt. a primi ceva in schimb. pe mine ma intreaba adesea lumea de ce vorbesc la pers. a doua, fara sa cer acelasi lucru in schimb: nu pt. ca va respect pe dvs., ci imi respect propria persoana, cu educatia, dinozaurismul si backgroundul aferent, i glorify myself, not you :d.
(de ex.. pe dvs. va respect de ex. pt. ca desi sunteti tanar, sunteti pe langa bloggerul zoso in categoria pe cale de disparitie a celor care scriu corect gramatical si nu pun virgule intre subiect si predicat., dar din punctul MEU de vedere, respectul asta nu se manifesta prin faptul ca va vorbesc la persoana a doua. Dvs. in schimb il respectati pe vanzatorul X vorbindu-i la persoana a doua: inseamna asta ca dati ceva ce nu vi s-a cerut, ca sa primiti ceva in schimb? well, poate el nu vrea acest schimb, nu exista curs valutar pt. respect ca sa putem spune ca “daca eu te respect, tu TREBUIE sa ma respecti la randul tau”, daca ar exista, am trai intr-o societate nazista in care dogma si frica ar inlocui libertatea de expresie)
si apoi, bine zice claudiu mai sus: vreti sa deveniti genul de om pe care-l respecta acei oameni de la care (aveti impresia ca) vreti respect?
Daca vreti sa educati vanzatorii, show, don’t tell. si aveti rabdare cu ei, if you consider them worthy. Daca vreti din partea lor o confirmare a propriei valori, really, think again.
succes cu blogul !
Comment by Ursula Buendia — February 5, 2010 @ 3:14 am
@Ursula Buendia: in romaneste se zice grebla! Nu de alta, dar pari o pitipoanca (cu ceva pretentii si plecata de cateva luni in strainatate) care, subit, a uitat “sa vorbeste romaneste”. Iar eu romgleza nu citesc.
Comment by VisUrat — February 5, 2010 @ 3:22 am
Păcat de el/ea că s-o chinuit să scrie atât, “If you know what I mean”!
)
Comment by Ruben — February 5, 2010 @ 3:32 am
Daca tot veni vorba de produse,angajati si OPC,sa va spun si ce am patit eu,nu cu o pereche de adidasi,ci cu un joc. Cam acum doi ani am gasit in Realul din Timisoara (ala de pe Sagului) jocul Morrowind The Elder Scrolls. Cam vechi,da de colectie,nah,nu ma deranja sa il am original,mai ales ca era si vreo 45 de ron. Bun,il iau,il platesc,ajung acasa,desfac plasticul,deschid carcasa si….surpriza – carcasa goala! Avea numai carticica jocului,CD-ul nu era. Geniala treaba,imi spun in gand,numai mie mi se putea intampla.Observasem eu in magazin ca folia de plastic era putin rupta cam pe 10 cm pe lungimea carcasei,acolo unde se deschide,dar parea mai degraba o ruptura formata in urma vreunei zgarieturi, ca in cazul unei manipulari necorespunzatoare,nu dadea deloc de banuit ca s-ar fi umblat la continut. In rest,era lipita cum trebuie,de jur imprejurul carcasei. In plus,m-am uitat si la alte jocuri si am vazut ca aproape nici unul nu avea folia aia intacta. Buuun…iau carcasa,cu carticica si folia,si bonul,si ma intorc la Real. Ajung la raion,vine tot un miserupist de genul celor cu care s-a intalnit si fratele lui Visurat,si ii spun aluia ce s-a intamplat. “Nu se poate ! L-ai oprit tu acasa si acuma vii si-mi zici mie din astea” mi-o taie el categoric. “Ba se poate,dom’le,n-am nici un interes sa dau astfel de tepe,v-am spus ca era si folia rupta,daca nu ma credeti verificati,ca mai aveti jocuri care au folia rupta”. El insa tot continua sa ma contrazica,cu faze de genu “am vazut eu din astia ca tine,veniti si vreti sa prostiti lumea,tu nu stii cati din astia ca voi am mancat eu pe paine la viata mea”. I-am spus ca vreau sa vorbesc cu seful lui, dar bineinteles seful nu era acolo, dar asta era spre binele meu se parea ,dupa cum a spus el,ca “sefu nu-i aici,da ce vrei sa-i zici lu sefu asta? Vai,daca te-aude ala cu din astea…aoleu…” dand de inteles ca marlania creste pe masura ce avansezi in ierarhie. Pana la urma,vazand ca din ce in ce mai multi clienti acordau atentie carcasei goale pe care eu o agitam sub nasul lui, imi propune “ca sa vad eu ca el nu-i tartan” sa mergem la standul de jocuri si sa-mi aleg 3 jocuri de acolo pe care el le va desface in fata mea,si sa vedem daca alea au CD sau nu. Zis si facut,mergem,aleg 2 jocuri care erau tot cu folia de plastic rupta,unul o avea acolo unde se deschide carcasa,altul o avea mai jerpelita dar rupta in locul ala nu era,si al treilea era tot un Morrowind The Elder Scrolls,un alt exemplar,cu folia intacta,de care nu avusesem norocul sa-l aleg pe ala sa-l cumpar de la inceput. Si incepe asta sa le desfaca in fata mea. Toate aveau CD-ul in interior. Rahat,atat de ghinionist pot sa fiu? Ok, marlanul imi da cu tifla si ramane sa merg eu sanatos la OPC sa fac reclamatie. Ce mi s-a parut interesant era modul cum desfacea el CD-urile. Anume,stiti sigur cum sunt carcasele de DVD-uri si jocuri,ca au la jumatatea muchiei de care il deschizi,pe lungime,o mica nisa,de vreo 4 cm lungime,1 cm grosime si tot cam 1 cm adancime,unde sa bagi degetul sa deschizi carcasa. Ei bine,el baga varful unui pix in nisa aia,rupand folia de plastic,pe o lungime cam de 5 cm,si dupa aia tragea de marginile carcasei,rupand astfel inca vreo 4 cm de folie,si deschizand carcasa vreo 3 cm,destul incat sa vezi ca are CD inauntru. Sau destul incat sa scoti CD-ul,daca iti dai putin silinta. I-am spus ca si carcasa aia avea o ruptura identica cu cele care le-a facut el,dar bineinteles ca nu ma mai puteam intelege cu el,care era “satul de talente de-astea”. In fine,in aceeasi zi am fost si am facut reclamatie la OPC. Asta a fost acum 2 ani de zile,nu am auzit nimic din partea celor de la OPC pana in ziua de azi. Deci am ramas cu teapa luata,dar macar asta m-a facut sa dau dreptate campaniilor anti-piraterie. De ce sa comiti o ilegalitate,descarcand jocul de pe net? Lasa-ne sa comitem noi una,cand iti dam teapa cu o carcasa goala,dar cu holograma de original pe ea.
Comment by Ciocanu lu Thor — February 5, 2010 @ 3:39 am
nu sunt in strainatate, e doar un foarte prost obicei cu romgleza. bine ca ma mai atentioneaza cineva.
multumesc.
Comment by Ursula Buendia — February 5, 2010 @ 4:07 am
Conform legii in vigoare daca un client reclama un produs firma ce i-a vandut acel produs in termen de 15 zile calendaristice are obligatia de a rezolva acea reclamatie prin inlocuirea/despagubirea cu intreaga contravaloare a produsului. Deci chestia cu nu iti mai vezi banii inapoi e ilegala… OG21 / 1992 — check it out!
Comment by bog — February 5, 2010 @ 11:32 am
Vin si eu cu niste comentarii. Sincer de doi ani de 3 ani de zile ma imbrac si ma incalt numai de la Adidas. Eu nu am aruncat nici o pereche de pantaloni Adidas ii spal si sunt ca noi doar adidasii ii schimb din alt motiv. Am cumparat si de la “baieti” tricou Adidas si dupa 2 spalari zici ca luasem steroizi. Poate fratele lui Sebi a nimerit o pereche cu un defect de fabricatie, e ceva normal. Dar sa va spun un lucru!!! Orice produs vandut pe bon, chiar si chilotii, in 48 oe sunt obligati sa ti schimbe sau daca nu vrei altceva SUNT OBLIGATI de lege sa iti restituie banii. Asa am facut eu acum 3-4 luni cand mi-am luat un suport de lcd de la Tehno Market. Era sigilat nu am vazut ce am luat doar poza. Ok am ajuns acasa constat ca nu era pt tv meu si ma duc inapoi si ii zic la ala ca vreau banii inapoi, la care tipul nu va pot da banii inapoi mergeti si alegetiva altceva, la care i-am zis ba imi puteti da banii inapoi ca sunteti obligati de lege, si la care imi zice ca ei nu se incadreaza, ca nu toate magazinele, si la care ii zic “ma duc sa caut ceva, daca gasesc il schimb daca nu o sa imi returnati banii” si m-am dus si produs bun pt tv meu era doar la un pret de doua ori mai mare ca cel pe care il cumparasem eu si m-am intors la casa si surpriza: Era deja pregatit tipul cu dipozitia de plata pentru a-mi returna banii. Deci daca aveti vre-o problema de genul nu ezitati, deschideti gura si cereti-va drepturile!!
Comment by cosmindeva — February 5, 2010 @ 11:41 pm
VIs, vezi ca “adidas” se scrie mereu cu “a” mic. E o chestie de-a lor.
Comment by old school — February 6, 2010 @ 9:29 am