Investeste in copilul tau!

Scris de VisUrat

Zilnic interactionez cu dobitoci semi-analfabeti. Ca ii vad pe strada, ca ii intalnesc in magazin sau ca ii vad scriind pe bloguri sau comentand, incultii ma dezgusta. Suntem o tara saraca dar, cine vrea sa faca scoala, poate sa invete atat timp cat parintii aleg sa puna umarul.
Din nefericire parintii apartin altei perioade. Sunt crescuti altfel si, majoritatea, merg pe sistemul “ce-a fost bine pentru mine va fi si pentru copilul meu!”.
Asta este cea mai mare greseala pe care un parinte o poate face, si la aceasta se refera articolul acesta.

Unii parinti nu inteleg ca vremurile s-au schimbat si ca trebuie sa se adapteze.
“Pe vremea mea nu ma duceam la discoteci, stateam acasa si citeam!”
Da prietene, nu te duceai la discoteci ci stateai si citeai. Bravo! Doar ca este o mica problema, aproape nesemnificativa de fapt. Pe vremea ta nu existau discoteci. Se facea un bal o data pe luna in sat si aia era. La televizor vedeai doar pe tovarasu’ in vizita de lucru sau Tezaur Folcloric si cam asta era. Trebuia sa stai sa citesti, era singura scapare.

“Pe vremea mea nu stateam zilnic cu ochii in calculator! Citeam, ieseam la plimbare in parc…”
Corect gigi. Nu stateai. Nu pierdeai vremea pe net, nu stateai pe chat si nici nu citeai bloguri de cacat. Citeai, ieseai cu prietenii (sau prietena) in parc sau la cofetarie, mai vedeai un film la cinema… Treaba buna. Atat ca tu, pe vremea ta, nu stiai ce-i ala calculator. Poate vedeai in filme, dar atat. Nu aveai internet, nu aveai filme pe calculator, nu aveai iPod si nici telefon mobil.

Drept urmare nu poti compara vremurile si nu poti cere copilului sa faca acelasi lucru ca si tine.

Oare se gandeste vreun parinte la parintii lui? Pe vremea parintilor lui era razboi, se invata la lumanare (sau deloc), era vai de mama lor. Si totusi unii au reusit in viata. Dar asta nu inseamna ca este o regula.
Hai sa va povestesc cum a functionat treaba in cazul meu.

Pe vremea lui impuscatu’ ma lua tata cu el la serviciu. Din momentul in care intram pe poarta fabricii (ce comunist suna, zici ca-i text din “Pistruiatul”) incepea lumea sa-l salute pe tata. Biroul lui era la mama naibii, in capatul uzinei. Pana acolo ajungea saracul om cu gura uscata la cate saluturi trebuia sa raspunda.
“Buna ziua tovarase inginer!”
“Buna ziua tovarase maistru/muncitor/etc”

Dupa cum era si normal, ca “fiu’ lu’ tovaraşu’ inginer” eram respectat si salutat de toata lumea. Imi dadea tata drumul prin fabrica sa caut şpan colorat, flori de mina prin movilele de carbune si alte minuni. Dar asta era distractia. De partea cu indoctrinarea m-am prins mai tarziu. In conditiile in care eu ca si copil vedeam cum toata lumea il saluta pe tata ce ideal puteam sa am in viata?
Sa ajung ca tata. Sa ma salute si sa ma respecte toata lumea.
S-a incercat si mersul la mama la serviciu, dar acolo erau extrem de multi cretini si nu se permitea accesul cu copii la serviciu (exceptand momentele de munca patriotica), plus ca mama era doar inginer la laboratorul chimic, nu sef peste nu mai stiu ce asa cum era tata.

Oricum, ideea ramane. Idealul meu era sa ma salute lumea si sa ma respecte. Asa ca l-am intrebat pe tata cum a facut (aveam vreo 6-7 ani atunci). Si atunci tata mi-a explicat:
“Citesti cat mai mult, inveti la scoala, faci tot posibilul sa fii cel mai bun din clasa in scoala si atunci vei ajunge ca mine!”
A functionat. S-a apucat Sebica ala micu’ de citit pana a terminat toata biblioteca. Apoi a inceput sa imprumute carti de la biblioteca de la scoala. Apoi de la biblioteca de la Palatul Culturii. De ce? Pentru ca vroia sa ajunga ca taica’su, sa-l respecte o fabrica intreaga, sa-l salute toata lumea.

Dar vremurile s-au schimbat. Acum, dupa mii de kilometri de pagini citite, pe Sebica nu-l saluta toata lumea, nu-l respecta toata lumea si sunt multi care nu dau doi bani pe el. De ce?
Pentru ca s-au schimbat vremurile!
Acum altceva conteaza.
Nu te mai respecta lumea daca stii toata Enciclopedia Britanica pe de rost, nu mai intereseaza pe nimeni ca tu reciti din Eminescu sau Minulescu, iar de Blaga sau Bacovia nu se stie decat daca au cantat manele in Bamboo.
Acum conteaza banul. Nu se uita nimeni la tine daca ai 200 coeficientul de inteligenta si mori de foame ca profesor, dar te pupa in cur daca nu stii cat e 3+6 dar cobori din Q7.

Si asta pentru ca asa ne invata media traditionala. In toate ziarele si la toate televiziunile asta vezi. Vedetele sunt dobitoci plini de bani si pitipoance slabe conform cu standardul din revista. Ca in cap li se plictiseste singurul neuron nu conteaza. Banul vorbeste. Si, in caz ca nu stiati ca banii vorbesc, intrebati-l pe Bittman, doar a ajuns consilier la Ministerul de Finante…
Lasand gluma la o parte, vremurile s-au schimbat. Ce era o motivatie acum 21 de ani nu mai este acum. Acum trebuie sa iti motivezi altfel copilul pentru a-l ajuta.

Acum nu iti mai poti controla copilul asa cum era odata. Acum copilul are telefon mobil, are mii de minute pe care le foloseste cu colegii si prietenii, scrie sms-uri si rupe internetul si jocurile pe calculator. Si ii lipseste motivatia.

“Copilul tatii, daca inveti si faci scoala te va respecta lumea si vei ajunge cineva!”
“Zi sa mori tu! Florin Salam si Adi Minune nici nu stiu sa citeasca, si sunt plini de respect! Toti dusmanii ii invidiaza!”

Risti sa auzi asa ceva? Din nefericire, da.
Atunci ce faci? Cum iti motivezi copilul?

Solutia mea este destul de targetata catre cei care chiar isi permit sa investeasca in copilul lor. Si, ca orice solutie gasita de mine (din punctul meu de vedere) este foarte simpla: recompenseaza-l.
Am un prieten in Bucuresti care isi plateste copilul pentru textele scrise pe blog, in regim de redactie de ziar. A scris X caractere primeste o suma de bani. A scris de doua ori mai multe, primeste mai multi bani. A citit o carte, primeste alti bani. A scris si un rezumat al cartii, primeste alti bani. Si tot asa.
A citit 50 de carti primeste un telefon mobil. A scris si 50 de rezumate si a mai scris si pe blog despre cartile alea, are dreptul sa-si aleaga telefonul mobil in anumite limite de pret.

Unora li se va parea mita, altora li se va parea strigator la cer. Dar oare se gandeste cineva ca, la un moment dat toata afacerea se opreste?
Ce se intampla atunci?
Copilul s-a obisnuit sa citeasca si a inceput sa-i si placa. S-a invatat sa-si dea cu parerea despre ce a citit. S-a obisnuit sa scrie. Primeste si comentarii si ii place. Atunci citeste si scrie din placere. Asta inseamna ca scopul tau a fost atins.

Da, unii nu isi permit sa-si plateasca plozii. Unii nu-si permit sa investeasca in copii. Din nefericire asta este selectia naturala. Cei puternici inving. In cazul nostru inving cei educati. Manelismele si superficialitatea au succes momentan pentru ca media traditionala ii promoveaza pentru ca prostimea vrea sa vada asta.
Dar nimeni nu se gandeste ca in spatele celor care promoveaza aceste mizerii stau niste oameni educati.
Niste oameni care gandesc, niste oameni care speculeaza prostia si care profita de pe urma ei.

Cum, nu stiati ca prostia si mizeria vinde? Libertatea, CanCan si Click sunt cele mai vandute ziare din Romania. Nu cumpara Costica Saptamana Financiara decat daca are DVD cu Sexy Braileanca sau Alina Plugaru. Pe cartile de la Adevarul a fost bataie doar pentru ca erau ieftine si unii vor sa se laude ca le au in biblioteca. DVD-urile cu filmele romanesti de calitate si acum putrezesc in vitrinele tonetelor de ziare.

Revenind la subiect. Vrei sa-ti vezi plodul realizat? Investeste in el. Stimuleaza-l in functie de vremuri. Nu gandi arhaic. Ce-a fost bine pentru tine acum 30 de ani nu mai functioneaza acum. Atunci aveai trei ore de distractie pe saptamana, aveai un film la video pe luna si cofetaria de pe colt iar motivatia ta era respectul. Acum banul este stimulul principal. Si trebuie sa te adaptezi la situatie.

Vrei un copil destept? Plateste-l (recompenseaza-l cu ceva in cazul in care nu ai o situatie financiara buna) sa citeasca. Plateste-l sa scrie. Plateste-l sa renunte la manele si sa asculte muzica clasica. Plateste-l sa gandeasca. Si, atunci cand incepe sa-i placa sau cand devine dependent de carti si nu de altceva, opreste-te din cotizat pentru ca va continua singur, cel putin din obisnuinta.

Si atunci vei avea un copil destept care va avea multe sanse de a reusi in viata.

personal (61) Comentarii

61 Comments »

Sebi, pasii ar fi urmatorii: 1) fa un copil; 2) etc.
După ce treci de pasul 1, mai vorbim, ok?
te-ai apucat din nou de fumat? de mult nu am mai citit un articol care chiar sa imi placa.
Sebi, total de acord cu tine. Doar o singura nelamurire am: de ce sa ascult muzica clasica? Nu ma atrage si nu sunt de acord cu faptul ca cine asculta clasici e considerat un om superior. Sunt x genuri care se pot asculta si nu esti considerat idiot. Atat am avut de spus. Tot respectul
Sebi, in mare parte sunt de acord cu tine.
Dar exista un paragraf la care nu prea sunt.
“Da, unii nu isi permit sa-si plateasca plozii. Unii nu-si permit sa investeasca in copii. Din nefericire asta este selectia naturala. Cei puternici inving. In cazul nostru inving cei educati.”
Eu nu prea vad asta selectie naturala pentru ca, de fapt, nu cei educati inving. Inving cei cu multi bani. Care, exact cum spui tu in articolul asta (si in altele), au mari sanse sa fie bogati prin orice mijloc in afara de cel al educatiei. Sunt multe familii educate (profesori, doctori, etc) care insa nu-si permit astfel de eforturi financiare.
De principiu, ideea inspirata din intelepciunea lui SUN TZU, are succes in masura in care acel copil creste intr-o cazarma. Ea poate fi aplicata cu succes atat timp cat acel copil crede in intelepciunea parintilor. Problema se pune, ce se va intampla cu acela care va iesi din cuib? Marile defecte ale acestei generatii nu au fost provocate de parinti ci de anturaj, care poate schimba o persoana la 180 de grade. Anturajul trebuie supravegheat iar acest lucru este foarte greu pentru ca nu poati sa-ti “filezi” odorul ca sa vezi ce face iar daca-i interzici sa ia contact cu un anumit gen de persoane s-ar putea sa se intoarca impotriva ta.
Nu stiu daca trebuie, musai, sa-l recompensezi cu bani. Daca ii citesti carti de povesti de mic, stai de vorba cu el, ii stimulezi imaginatia etc, copil prinde gustul cititului . Trebuie doar sa te ocupi de el, sa-l asculti, sa-l lasi sa-si formeze diferite opinii si ce-i mai important: sa-l iei in serios.
Frumos articol!
Nu prea ai dreptate la partea cu platitul copilului, pentru ca asa se invata sa faca orice doar in schimbul unei recompense reale, banesti. Este adevarat, trebuie stimulat cu recompense, dar astea nu trebuie sa fie mereu niste recompense materiale. Totul depinde de cum se comporta parintele la varsta frageda a copilului si de cum stie sa isi manipuleze (in sensul bun) copilul. Astia micii tanjesc la varste fragede dupa afectiunea si atentia parintelui si asta este moneda de schimb care trebuie folosita. Faza cu banii (recompensele materiale in general) au importanta pentru copil doar de la o varsta mai mare (cred ca de 8-10 ani in sus). dar daca el de la 5-6 ani e invatat ca orice fapta buna si orice atitudine responsabila din partea lui e recompensata de parinte cu afectiune si atentie si orice prostie facuta are repercursiuni inverse, la varste mai mari se va invata sa fie responsabil si sa invete/ citeasca/ educe pentru el si nu pentru bani.
@Radu
Muzica clasică e dedicată tuturor şi uşor de înţeles, dacă îi dai o şansă.
Poate asta te va ajuta: http://tinyurl.com/n2huwa
@VisUrât
Dacă faci abstracţie de esenţa educaţiei, metoda remunerării ar fi cea mai bună în zilele noastre.
Degeaba il platesti, daca are samanta de tigan in el, sau pur si simplu e genial de dobitoc n-ai facut nici o branza.
Sa zicem ca un parinte face asa cum zici tu. Isi recompenseaza copilul cu bani ori de cate ori scoate o chestie interesanta pe gura, scrie un rand-doua sau citeste o carte. Sa zicem ca treaba asta functioneaza vreo cinci ani de zile dupa care nu mai poate functiona (din varii motive). De unde si pana unde crezi ca acel copil va face in continuare lucrurile acelea bune pe care le-a facut pentru bani? Din obisnuinta? I s-a creat o oarecare placere sa le faca? Ma indoiesc. Educatia copilului nu poate fi atat de simpla precum sugerezi. Eu in clasa a 6-a am primit o nota de 4 la matematica si unchiul meu mi-a dat 10 000 lei (erau ceva bani la vremea aceea). Mi-a promis ca imi va da cate 10 000 lei pentru fiecare nota de patru pe care o mai iau. Crezi ca am mai luat vreuna? Mie nu mi se pare ok sa iti recompensezi copilul in bani, in nici o situatie. Copilul are nevoie de alte lucruri de la parinti. Din pacate, “meseria de parinte” nu se invata nicaieri.
Sebi, atat pentru lectura, cat si pentru muzica clasica, e necesar sa ai ceva in plus in tine, care sa lase universul cartii, respectiv muzica, sa ti se dezvaluie.
”Ceva-ul” asta poate fi educat si stimulat, cum a scris si altcineva mai sus, din primii ani de viata.
Niciun ban din lume nu ti-l poate da, daca nu e insamantat si crescut in tine. Iar fara acest ceva, nu te mai diferentiaza nimic de Mutu care a umplut presa ca a citit ”Idiotul” (ceea ce se prea poate sa fie adevarat, dar ce-a inteles el dintr-un Dostoievski?).
Cu toata sinceritatea, nu ti-as recomanda stimularea financiara pentru copilul tau, cand o sa-l ai.
Ah, am omis ceva: plantarea si intretinererea acelui ”ceva” cere timp, dedicatie si rabdare din partea parintilor. Dac acestora le lipsesc aceste insusiri, aleg recompensa financiara.
e bună metoda doar că nu se numeşte educaţie, ci dresaj. în rest, dacă la câini funcţionează, la copii de ce n-ar merge? până pe la 14 ani, când îşi dă seama că în 3 zile cât ar citi o carte, vinde 3-4 telefoane mobile, 2 perechi de tenişi originali şi o geacă de piele de aligator cu un profit de aprox. 100 de euro. şi uite-aşa selecţia naturală se subţiază la cei care-şi permit să-şi plătească pruncii cu 800-1000 euro pe lună.
Primul telefon mobil l-am primit in clasa a 10-a, pentru ca am luat premiul 3. It works.
in primul rand daca o sa ai un copil vreodata iti dau un sfat. trimite-l la studii in strainatate, plateste-i o scoala particulara in Romania (gen scoala americana, scoala britanica), ca sa il lasi sa fie printre straini si sa-si insuseasca mentalitatea lor si apoi cand e de liceu spune-i la revedere si trimite-l sa studieze in afara tarii. asa te vei asigura ca i-ai dat un viitor. ce spui tu este frumos si utopic, dar daca vrei cu adevarat sa nu iasa un golan (anturajul strica, copilul este 50% anturaj 50 % educatia de acasa) du-l departe de Romania.
Chiar daca ma apropii de 22 de ani si am un venit lunar, tot ma stimuleaza tata. Mi-a zis ca imi da jumatatea din suma pe care ar fi trebuit sa o platesc la facultate, in cazul in care intram la buget. Am reusit lucrul acesta si si-a respectat promisiunea.
Acum mi-a facut aceeasi promisiune legata de master, dar sa vedem ce-o sa fie, pt ca e 4000 RON taxa pe an =))
Principiul e bun: sa-ti educi coplilul, sa ai grija sa nu ajungau prostovan. Metoda nu prea. Poate pe la 13 – 14 ani, da nu inainte. Ori pana la 1varsta aia deja tre sa fi ajuns la un nivel la acre sa nu mia fie nevoie de mita, cel putin nu pt citit.
Acum depinde si de copil sa iti dau un exemplu , un coleg are un baiat care a invatat bine de mic a citit o gramada a luat numai premiul I 12 clase a fost la olimpiade pe parte reala pe langa asta era pasionat de istorie si pot sa spun ca este o enciclopedie vie. Ca rasplata ai lui il trimiteau in tabere, in strainatate bagau bani in el ca de coilul ivata si ei il rasplatesc.
Coplilul a terminat facultatea e putin inadaptat social dar nu e asta o mare problema. Ai lui acum nu se mai descurca asa bine cu banii dar el invata a facut master acum e doctorand (cred ca primeste o suma mica de bani dar nu cine stie ce) si vrea sa plece la Paris la Bruxelles sa se plimbe si acum nu prea intelege ca nu sunt bani, el a invatat acum se asteapta sa vina totul de la sine
De angajat nu s-ar angaja aici pe 2 lei el viseaza la strainatati dar s-ar duce asa in excursie ca nu ar pleca de langa mama si tata
Ce parare aveti de asta: http://dono.ro/de-ce-omoara-si-se-omoara-copiii/ ???
lumea e proasta.. sunt copii de 13-14 ani ce fumeaza la masa cu parintii.. aia ce treaba e?
Nu stiu cum e cu banii astia, nu cred ca as apela totusi la aceasta masura, exact pentru ca poate da totusi gres. Este important sa te ocupi de copilul tau si sa il stimulezi. Sa il lauzi ca stie ceva interesant, sa ii cumperi carti interesante si jocuri care sa il stimuleze. Daca in familie se obisnuieste sa se citeasca, sa se discute si despre altceva decat ce a mai “ars” Mutu noaptea trecuta, este foarte posibil ca si copilul sa mearga pe urmele tale. Sa ii placa sa se “integreze” in activitatile curente, sa stie lucruri noi etc.
Este intradevar greu sa le insufli niste vaalori acum. In urma cu 15 ani de pilda, pe cand eram adolescenta saraca, ai mei imi spuneau ca singurul lux pe care si-l permit este sa ma tina in scoala. si ca depinde de mine sa ajung “cineva”. Nu au putut mai mult, dar scoala am facut si inca serios. Incepeau inca de pe atunci sa se vada roadele “libertatii”. Aveam colege care si-o trageau deja cu nus’ ce italieni de 50 de ani si invarteau banii pe care nu-i vedeam nici cand luau ai mei leafa. Unele alegeau sa le imite, restul ne vedeam de ale noastre, pentru ca realizam ca n-avem “stomac” pentru chestii din astea.
Anturajul este important, asta este clar. poate sa te influenteze, mai ales daca esti “labil”. Atat timp cat educatia de acasa este insa facuta serios, copilul se va dezolta frumos. Munca de parinte in vremurile astea este clar mult mai complicata, pentru ca anumite valori nu se mai confirma in viata de zi cu zi.
[...] This post was mentioned on Twitter by Denisa [Lala] Bârgău, Catalin Ilea. Catalin Ilea said: Suspect de fain scris Investeste in copilul tau! http://www.visurat.ro/2010/01/22/investeste-in-copilul-tau/ (via @visurat ) [...]
Jos palaria. M’ai impresionat. Nu am copii, dar cred’ca e o idee buna. Si nustiu de ce, dar am impresia ca tu cam ai in urma ta citita o biblioteca intreaga. Ma gresesc?
Bun articolul, cu observatia ca prea mult insisti pe recompensa materiala. Banii nu sunt totul, nu poti avea o educatie mercantila de tipul asta si sa crezi ca asa se educa un copil.
Dar cum ramane cu timpul petrecut cu copilul? Relatia tata/mama – copil?
Tu ai definit parintele pusculita sau parintele morcov pe undita, dar ai uitat sa spui ca rolul parintelui este acela de a-i transmite copilului nu numai bunuri ci si anumite concepte morale.
De exemplu, trebuie sa faci cutare nu pentru ca te platesc ci pentru ca asa e bine sau ca asa e responsabil. Responsabilitatea unui om nu se construieste prin recompense materiale. Numai cu recompense materiale cresti un bisnitar cult, care face totul pt bani, un tanar 100% pragmatic care va vana toata viata bani. Dar tu vorbeai de valori si cultura, iar valorile acelea nu se cumpara cu bani.
Eu consider ca a investi intr-un copil inseamna a avea o relatie apropiata cu copilul, trebuie sa stii care sunt problemele lui, sa ai un limbaj comun si sa il motivezi prin exemplul personal sau prin alte modele (din familie, din viata, din carti, de ce nu). Banii trebuie sa fie si ei, dar in educatie banii sunt un mijloc nu un scop in sine.
Daca problema este identificata corect, solutia are o carenta grava: copilul care va fi platit de parinte pentru orice activitate ‘buna’ pe care o face isi va pastra aceste asteptari cand va deveni adult. Mai exact nu va face nimic decat daca va fi platit pentru asta. Astfel am creat un fel de angajatul ideal, condamnat sa nu iasa din aceasta situatie nici daca ar avea abilitatile necesare. Daca ne luam dupa legea Pareto, pentru 80% dintre copii solutia ta ar avea efecte benefice, pentru 20% dintre copii solutia ta ii limiteaza.
Mai justificat e ca parintii sa investeasca in talentele copilor lor, oricare ar fi acestea, sa ii incurajeze sa faca acele activitati ‘bune’ pe care acestia le fac cu placere. Cat despre scoala, nu cred sa fi intalnit vreun copil de 7 ani care sa nu isi doreasca in mod natural sa invete. Insa sistemul scolar e unul singur si nu poate fi in aceeasi masura potrivit pentru toata lumea. In primul rand unui copil trebuie sa i se explice clar utilitatea scoalii, asa cum e ea, nici mai mult nici mai putin, iar asta prin prisma unui parinte modern, adaptat la situatia actuala, nu indoctrinat de principiile valabile cu 30 de ani in urma.
Iar pentru ca ‘a face banii’ (care de fapt sunt o unealta, nu un scop in sine) este un aspect important al vietii cotidiente, un copil trebuie sa primeasca de mic un minim de educatie financiara, care este aproape inexistenta in scoli, si de care din pacate duc lipsa foarte multi dintre parintii formati in regimul impuscatului.
Învață-ți copilul să negocieze. Dacă poți. Restul o să-și facă el singur.
e si asta un punct de vedere, nu m`as fi gandit.
totusi m`as simti aiurea sa stiu ca acel copil face chestii numai pentru bani asa ca nu sunt de acord cu sfaturile tale.
subscriu la ce a zis Sirg, bine formulat.
Dat fiind ca un comentariu lasat aici ar fi fost mult prea lung, l-am dezvoltat oleaca de l-am facut articol http://chopperlady.blogspot.com/2010/01/recompensa-baneasca-e-buna-sau-nu-in.html Daca ti se pare ca acest comentariu e spam, sterge-l. Intentia mea a fost sa afli, atat
Poti sa-ti recompensezi copilul cu unele cadouri la care ravneste. Ideea nu este noua si se aplica si acum 30 de ani. Mai precis, acum 38 de ani eu primeam o bicicleta de la parinti pentru ca am scos media generala peste 9.
Totusi, cred ca cel mai bun lucru pe care il poti face pentru un copil este acela de a te ocupa de el cat mai de aproape, sa participi impreuna cu el atat la procesul de cunoastere (invatatura) cat si la
ocuparea timpului liber cu activitati de destindere potrivite, incercand sa-i educi spiritul spre valori adevarate. In cativa ani el poate sa-si formeze gusturi potrivite si sa continue pe cont propriu.
De cele mai multe ori anturajul copilului este cel care-i indreapta pasii spre bine sau rau.
Cat despre respectul celor din jur, ce sa-ti povestesc, nu cred ca Salam poate fi un idol.
Nu cred că dacă un om citeşte o mie de cărţi e şi inteligent. Una e să fii silitor la învăţătură, alta e să fii inteligent. Şi eu n-am auzit de oameni inteligenţi (cu IQ peste 150 măcar) să moară de foame prin România. Sigur au ajuns prin America pe la NASA, sau pe la Microsoft şi au bani de-i enervează.
Motivarea aleasă e perfectă. Faci aia primeşti bani, iar în timp copilul învaţă respectul pentru muncă şi învaţă ce-i ăla ban muncit. Nu cred că bătaia e o soluţie (cum ziceai prin alte articole), ci MOTIVAREA.
Da, şi eu am primit bătaie când eram mai mic, pentru că mă băteam cu frate-miu. Niciodată n-am luat bătaie pentru o notă mică (altfel ajungeam ca ăia de la PROtv).
imi place comentariu tau si miai dat o solutie tare buna care cred ca o sa urmez treaba cu recompensa i tare buna
Bine punctat . Cei care se gandesc la copii ca la niste roboti sunt nebuni si mai ales cei care vor ca sa ii educe pe copii dupa stilul comunist in care au copilarit ei fara internet fara club etc etc
Iti spun din proprie experienta ca degeaba ii dai bani copilului. Si mie imi dadeau ai mei pe saptamana mai multi bani daca aveam note mari sau mai stiu eu ce. Si cand n-au mai avut ce sa-mi dea, nu am mai vrut sa invat. Noroc ca m-am trezit la realitate si am ajuns unde trebuia, ca altfel….
Eu am 3 copilashi. Fata cea mare( 9 ani) face cor la corul radio si maine incepe cursuri de actorie si va avea sansa sa joace in seriale pt copii; are NUMAI foarte bine la scoala, face cursuri de franceza, si va incepe si cursuri de pian si asta doar pt ca EA asa vrea. Intradevar nu ii place lectura si nu o fortzez sa citeasca, am lasat o sa faca ce i place si nu o stresez cu lectiile si kkturi de genul asta. O las pe calculator (cu program) si la tv.O las si in fata blocului sa se joace pt ca acolo de fapt se pregateste pt viata. Acesti copii sunt mult mai evoluati decat asa cum eram noi la varta lor si au mult mai multe sanse sa se realizeze datorita faptului faptul ca au posibilitatea sa gandeasca liber si au acces mai usor la informatii. Cei care se asa pe ei ca pe vremea lor era nu stiu cum si ce faceau ei sunt niste idioti care au uitat cum se uitau cu jint dupa un toblerone. Recomand o carte care mi-a skimbat mentalitatea si sper ca in curand imi va schimba si viata.Este vorba de Tata bogat tata sarac. Sunt de parere ca ar trebui sa se faca cursuri speciale pt parinti in care sa invete taticii si mamicile cum sa si educe copii.Vad atati idioti de parinti in parc ca mi se face rau;In top sunt mamicile cu copilasi in brate care fumeaza, cele care nu si lasa copiii sa se joace ” ca se murdaresc” si cele care isi bat copiii sau ii cearta cand acestia cad saracutzii din greseala. Cred ca ar trebui sa faci un top al celor mai mari gafe pe care le fac parintii cu copiii lor ar fii interesant!
Phenomenal article!
Felicitari! Un articol de nota 10+; penru cei care au copii merita sa-l printati si sa-l (re)cititi din cand in cand.
foarte bine scris Sebi, un articol foarte bun
@Eden cartea aceea este de caca+
foarte bun !! Bravo
Tot respectul Seby ! Asa articol nu prea am mai citit altundeva ! Ma inclin, jos palaria pentru tine !
recitind….totusi la ce ii trebuie atatia bani la un copil? daca tot arunci cu bancnote in el la fiecare miscare pe care o face.
“Si atunci vei avea un copil destept care va avea multe sanse de a reusi in viata.” – tu ai?
@Parintele Evghenie nu, eu nu am. Dar au parintii mei.
Metoda e buna și prinde.Așa m-a “dresat” și pe mine mama,numai ca în loc de bani am primit scatoalce cînd nu mi-am îndeplinit datoria.
excelent articol
Asta este unul dintre cele mai tari articole pe care le-am citit in ultimul timp. Ai un mod interesant de a pune problema si sper ca toti cei care citesc sa ia aminte.
p.s. Cred ca este primul comentariu (sau unul dintre putinele) pe care il scriu pe vreun blog.
eu cand eram prin clasa a 7-a tata mi-a propus o afacere ca imi dubleaza banii pe care ii castig eu prin munca si ma duc la mare cu toti. am facut vreo mie si ceva de lei el mi-a mai dat o mie si am plecat la mamaia(mare) in vacanta de vara ..unde am stat vreo luna cu casa si masa asigurata.deci bani s-au dus pe nu stiu ce ..de ex m-am tuns de 100 si ceva de lei..o paine era cam 4 lei parca..un kg de zahar vreo 10 lei.e o idee sa ai de administrat niste bani..sa inveti ceva din cheltuirea lor..( de atunci m-am tuns unde era mai ieftin,cand am iesit afara din frizerie era un vant de mi-a stricat toata freza si eram dat si cu fixativ,asa ca am taiat-o la rudele unde eram cazat si nu am mai semnat prezenta in satul de vacanta la masinute)cu cititul nu am avut probleme..o amenintare si niste carti potrivit alese m-au facut sa nu ma mai las de citit niciodata.si acum citesc minim o ora pe zi(carti).parerea mea despre educatie e intr-un fel similara dar are si mici deosebiri.adica trebuie folosit morcovul si batul.am functionat vreo doi ani dupa revolutie ca prof de mate,suplinitor si eram coleg cu fostii mei profi pe care cu ambitie si cu munca i-am luat la rezultate,adica copiii admisi la liceu..acum imi fructific experienta pedagogica pe persoane de 50 si ceva de ani care vor sa invete word si excel( nu e diferenta prea mare,am vreo 3 persoane si inca ma mai cauta cateva..dar eu vreau la pescuit).educatia e ceva mai complexa,dupa parerea mea si nu tine numai de carti.trebuie sa pregatesti copilul ptr viata si asta cuprinde cam tot,inclusiv pregatirea intelectuala.daca nu-i dezvolti abilitati in a fi practic,comunicativ,sociabil..oricat ar fi de destept (sa zicem intre 120-140 e inteligenta superioara,peste 140 intram la genii ceea ce sunt particularitati,si 120 e mult ca ne adresam mediei si nu numai varfurilor)ar iesi cam frustrat,inadaptat si deci nici macar “nemuritor si rece”,doar un fraierica cu vise.ca educator,ca nu pot sa vorbesc in calitate de parinte,zic ca trebuie inceput cu evaluarea posibilitatilor copilului si atunci de la caz la caz trebuie incercat cu diverse metode.asta presupune timp,analiza si multa ,multa rabdare.nu vorbim aici de parinti slabi sau care nici ei nu pricep mare lucru ci de cineva constient si care vrea sa-si pregateasca copilul ptr viata,asa complexa cum este ea.e usor sa gresesti si la fel de usor e sa renunti si sa zici ca nu se poate educa..poate folosesti o metoda gresita,poate nu ai abordat calea care ajunge la rezultatul dorit.in finlanda profii fac 3-4 ani de pedagogie si didactica,etc..si abia 1 an din disciplina care trebuie sa o predea elevilor.si finlanda,am citit,ca e prima ca sistem educational in europa.de acord ca ar trebui o scoala ptr parinti,plus o gramada de alte scoli ptr profesori si inca o gramada de alte scoli ptr noi,care trebuie sa invatam permanent,sa fim la curent cu noul si sa ne si pastram neuronu tanar…important e sa te respecte cei care conteaza,nu posesorii de q7 sau x naispe..si cel mai important mi se pare ca trebuie sa citesti inainte sa scrii.atunci cand ai mii de carti in spate,ai si ce sa scrii si ce sa vorbesti si plus ca risti sa spui mai putine prostii decat altii..nu vreau ca spusele mele sa para vreo contrazicere a cuiva,m-am plictisit de contre.luati-le ca o completare..ca o alta parere..
Eu chiar sunt copil. Am numai 15 ani. Nu stiu cati dintre cei care au comentat sunt copii. Legat de articol, chiar mi-a placut . Am citit numai 2 carti de cand ma stiu, si nu, nu sunt un manelist anagramat, dar am inclinatii mai mult spre partea de real (informatica, fizica, chmie, matematica, etc). Mai exact, am inclinatii numai spre real. Pana si acele 2 carti le-am citit din curiozitate (Dracula si Sherlock Holmes) nu pentru ca au fost necesare la un exament sau la o teza. Pentru asemenea situatii rezumatul + primele si ultimele 2-3 capitole ajung.
Totusi, chiar as citi daca tata mi-ar da bani pentru asa ceva As citi orice mi-ar spune el. De ce? Pentru ca eu si cei ca mine nu vedem nimic folositor in citit. Nu zic ca nu m-ar ajuta sa citesc, dar cum o nota mare nu ma motiveaza suficient, o suna de bani in plus nu strica. Plus ca s-au scumpit tigarile
Nu as renunta pentru nimic in lume la iesirile in week-end sau la diminetile din cursul saptamanii, dar timp pentru citit gasesc eu.
Din pacate ai mei au vazut ca sunt o cauza pieruta legat de citit sau orice alta activitate extrascolara ce implica invatatul, asa ca nu se mai chinuie sa ma convina.
@Lizzard – 2 cărți la 15 ani e încă bine, să sperăm că nu vor fi și singurele pe care le-ai citit. Informatica și cultura nu se exclud reciproc. Totuși, am două întrebări pt tine (eu am dublul vârstei tale).
1) Te-ai întrebat de ce multă lume, inclusiv părinții, consideră cititul și cultura lucruri importante, chiar dacă nu aduc beneficii materiale imediate? Oare nu o fi ceva în chestia asta?
2) Pentru că ești orientat spre bani: dacă cineva ți-ar da bani pentru ca să minți, ai minți? De ce da/nu.
mersi
@ Sirg :
1) Pai le considera importante pentru ca asa obtineai un loc de munca bun pe vremuri. Citeai, invatai mult, terminai liceul cu note mari si bineinteles locul de munca primit de la stat era unul bun. Totusi, acum nu mai e asa; cultura si cititul sunt importante pentru ca formeaza in timp o gandire mai clara si mai eficienta, dar din pacate nu mai reprezinta o atractie pentru cei de varsta mea.
2) Nu, nu as minti. Daca tot primesc bani ca sa fac ceva, macar sa invat ceva din ceea ce fac (citit spre exemplu). Dar din a minti nu inveti nimic, decat cum sa minti mai bine .
Bai la capitoul asta am fost norocos. Nu, stai FOARTE norocos. Mama a fost cea care a venit cu fructul nonconformismului in casa. A sprijinit orice miscare moderna sa scape probabil de ce ura cel mai mult. A imbratisat asa numita democratie, si primul sfat pe care tin minte ca mi l-a dat era exact opusul vietii pe care o ducea ea in vremea copilariei. Singurele limite au fost cele financiare, aspect care s-a rederesat pe parcurs, dar niciodata in exces. … simularea asta de recompensa nu tine, cel putin asta am observat eu acum. Este o abordare moderna, dar daca mi se oferea recompensa pentru orice faceam, as fi fost rau de tot. Mi-am cuparat 3 biciclete de cand mi-a fost promisa una pentru premiul 1. Si am avut “coronita” in fiecare an din scoala generala. Frumos articol apropo. Keep them comin’
[...] cand scriibest postsgoodies « Ce face un cauciuc la vremea lui… quickies prin brasovinvesteşte în copilul tăusuntem mai proşti decat bulgarii? suntem!laid backfrig, nene, frig!noul regulament metrorex Joi, [...]
”Manelist anagramat” )))
@Lizzard: Chiar ar trebui sa citesti si cea de-a treia carte. Ai afla, poate, ca in context termenul corect este ”agramat”. Anagrama are in vedere schimbarea ordinii literelor intr-un cuvant, obtinandu-se un termen cu sens complet diferit.
De exemplu, anagrama de la TOMA este ATOM
Asta cam asa e, ultimul manelar si cea mai distrusa pitpoanca din Libertatea primesc mai mult respect decat un inginer, un profesor, un doctor sau un avocat, pentru ca ei chiar sunt cineva.
Ma uit la taica’miu, dupa ce a avut atatia zeci ani de munca ca inginer, dintre care ceva ani buni si pe post de conducere peste un colectiv, are o pensie de vreo 900 de lei. Toata viata a muncit, acum iesit la pensie inca mai lucreaza, a crescut 2 copii, are ceva lucrari de cercetare publicate… si in afara de familie credeti ca il mai respecta cineva?
In Romania de azi succes au non-valorile, toti tampitii care urla mai tare si apar pe vreun ecran. Conteaza sa te rupi in figuri in cluburi, sa fii corporatist plictisit de viata, vedeta din vreun motiv oarecare, ca sa fii cineva.
E trist ce se intampla, cum atrage speranta imbogatirii rapide si celebritatii facile copiii zilelor de azi. Depinde doar de parinti ce viitor vor avea copiii lor.
am citit doua articole, cel cu sinistratii si cel cu asa-zisa recompensare a copiilor. ambele eronate.
din intamplare sunt in caraibe, destul de aproape de haiti. tu ai idee cati copii au ramas orfani in urma acestui dezastru natural? stii ca nu au nici macar apa potabila? stii ca este vorba despre una din cele mai sarace tari din lume, cu o procent covarsitor (peste 50%) de COPII, care bineinteles ca nu au nici un venit?
iar despre educatia unui copil ar fi multe de spus, enorm de multe, e extrem de complicat, iar responsabilitatea e imensa. un pedagog a raspuns la intrebarea: “cand trebuie sa ne apucam de educatia copilului?”, cu urmatoarele: “cu 25 de ani inainte de a se naste”. dragostea pentru citit, pentru muzica de calitate se cultiva, e adevarat, dar nu asa…ci incet si cu rabdare, cu multe ore petrecute alaturi de copilul tau si acordandu-i atentia si afectiunea de care are nevoie…
deci, astept sa te maturizezi, apoi poate? mai revin.
Imi place articolul. Unul dintre cuvintele cheie in viata (la orice virsta) este motivatia. Daca esti motivat (si te tine, adica ai capacitatile fizico-mentale) faci multe. Daca nu… asta e. Poti fi foarte destept sau foarte puternic (potent) ca e tot degeaba.
cam nasol sa nu poti sa-i spui la copil de ce sa citeasca o cartea sau in ce consta farmecul de a citi o carte si sa ajungi sa-l platesti. asta inseamna ca tu nu intelegi ce inseamna sa citesti o carte sau nu ai gasiti inca motivatia. nu prea cred ca e folositor sa-ti inveti copilul sa citeasca doar pt bani. atunci mai bine nu citeste.
eu inteleg din treaba asta ca vrei sa-ti faci copilul blogger… )
Sa fii aproape de copil, sa il sprijini in tot ceea ce face… astea sunt metode care functioneaza excelent PANA cand ajunge copilul la pubertate. Apoi se termina toata jucaria. Copilul incepe sa il conteste pe parinte, incepe sa respinga tot ceea ce vine de la parinti, cu alte cuvinte, incepe sa isi caute singur calea, sa isi creeze personalitatea lui. Nu mai ai cum sa fii alaturi de cineva care nu vrea asta. In acel moment cred ca este oportuna introducerea recompenselor materiale, cu accent pus pe gestionarea lor, astfel incat copilul sa invete sa se descurce cu ceea ce are.
Voiam doar sa spun ca e superb articolul. O zi buna !
[...] părinților a devenit așa important? Nu mai zic despre experții care dau sfaturi despre cum să investești în copilul tău că m-apucă râsul…Râsul-plânsul! Și ca distinși posesori de link mai sunt câțiva. Pe [...]
E usor sa vorbesti cand nu-l ai pe al tau… Ceea ce spui tu in articol poate functiona, la fel de bine cum nu poate functiona. Am un baietel de 3 ani si jumatate… cand vrea ceva, poti sa te pui in cap si pace, vrea acel ceva..
Nu sunt de acord cu recompensa financiara (cu toate ca la mine, in adolescentza, a functionat – dar erau alte timpuri, acum am 34 de ani..) asa cum nu sunt de acord nici cu bataia, sau cu molestarea fizica a copilului… Cred ca s-au scris kilometri de articole despre cum sa nu ne batem copii, cu siguranta chiar si tu, Sebi (asa-l cheama si pe fiu-meu) – ai mancat bataitza de la tovarasu’ inginer… si cred ca acum ai putea scoate un super articol despre cum nu esti tu de acord cu bataia..
In ceea ce priveste discoteci, ipod-uri, clubbing sau net.. da, nu erau aceleasi timpuri, dar parca nu exista masura in asimilarea acestor notiuni. Da, stiu ce e aia sa te duci la ” la bal” la Caminul Cultural, (tu stii??? by the way….) dar totodata , stiu si ce e aia sa te ia somnu’ pe boxele din Club A,…deci sa vorbeasca cine cunoaste…
Dar tot e bina, ca in loc sa mergi intr-un club, ai stat 10 minute sa scrii acest articol… Nu ti-am citit toate posturile, probabil ca sunt cateva bune.. dar aici.. in ceea ce priveste “investitia” si “motivatia” lasa-i sa vorbeasca pe cei fara facultati in materie, si cu multe experiente…
Respect,
Mishu
[...] a comment » Am citit un articol acum cateva zile, http://www.visurat.ro/2010/01/22/investeste-in-copilul-tau/ – destul de interesant despre educatia [...]