Zelist şi conspiraţia mondială

Nu mă consider blogger şi, dacă întreabă cineva, pretind că Daily Cotcodac e o revistă de umor, ştiinţe şi arte frumoase (de asemenea, dacă vrea cineva să cumpere, îl informez că e o societate de import-export diamante). Nu m-am înscris în Zelist, dar pesemne că m-a înscris cineva, pentru că la vreo lună după ce am lansat Daily Cotcodac m-am trezit că sunt pe locul 200. Nemulţumitor, drept pentru care nu mi-am mai bătut capul – e clar că Zelist e o uriaşă escrocherie, o jucărie în mâinile Guvernului mondial corupt, un instrument prin care oculta diabolică încearcă să ne controleze minţile.

Zelist-ul e ca filmele porno: toţi pretind că nu se uită, dar, în realitate, toată lumea se uită. Deci, am continuat să mă uit la această porcărie fără margini. În următoarele luni, am ajuns pe poziţia 150, apoi pe 120 şi, într-un final, am intrat în primii 100. Am urcat încet, dar constant, până am ajuns să-i suflu în ceafă ăluia de pe locul 79.

Prin toamnă, oculta mondială a schimbat regulile (dacă, totuşi, ele chiar există) prin care se întocmeşte clasamentul Zelist şi m-am trezit peste noapte pe locul 23. “Valoarea iese întotdeauna la suprafaţă ca untdelemnul”, mi-am zis, convins că i-am judecat greşit pe aceşti oameni deosebiţi. Valoarea n-a stat mult la suprafaţă: într-o săptămână căzusem pe 28 şi după încă o săptămână pe 38. În ritmul ăsta, îl ameninţam din nou pe ăla de pe locul 79.

Mă pregăteam să denunţ încă o dată monstruoasa conspiraţie – lumea trebuia să afle odată şi-odată că Bill Gates e doar o marionetă în mâinile păroase ale lui Orlando Nicoară; dacă nu ştiţi că Orlando conduce din umbră internetul, îmi pare rău, înseamnă că nu sunteţi nişte conspiraţionişti serioşi. Taman atunci, am săltat zece locuri în Zelist şi mi-am amânat dezvăluirile. Săptămâna următoare, urcam pe locul 20 şi Cartelul îmi simţea din nou răsuflarea fierbinte în ceafă (dacă nu ştiţi ce e Cartelul, îmi pare din nou rău pentru voi; probabil sunteţi atât de naivi încât credeţi că Elvis şi Ceauşescu sunt morţi).

Indiferent de evoluţia mea viitoare în Zelist, starea de sănătate mintală mi se deteriorează pe zi ce trece. Deja sunt aproape convins că şi în spatele meu se află cineva. Oricine ar fi, îi urez succes în încercarea titanică de a dirija din umbră toate identităţile unui tip suferind de personalitate multiplă, aşa cum e Julică.