Cugetare
Scris de VisUratAseara a murit un om. Stiu se intampla, asta-i cursul natural al vietii. Te nasti, traiesti si apoi mori pentru a lasa pe altcineva in locul tau.
Si totusi eu cumva ma bucur. Nu ma bucur ca a murit, nici vorba de asa ceva. Ma bucur pentru momentul si locul in care a murit.
A scapat de griji exact de ziua lui, la masa, inconjurat de cei mai buni prieteni si de familia care tinea la el.
Exact asa as vrea sa mor si eu. Nu neaparat de ziua mea, dar ultimele imagini pe care vreau sa le vad nu vreau sa fie dintr-un spital mizerabil ci acasa cu familia. Nu vreau sa-mi incetez existenta pe un pat de spital, in intuneric, auzind sforaiturile colegului de salon printre barfele unor asistente grase care stau la cafea in camera alaturata. Vreau sa vad fetele fericite ale familiei si ale prietenilor, vreau sa aud rasete si voie buna.
Stiu, imi vor spune unii ca sunt egoist si le stric celorlalti distractia daca mor in acest fel. Distractia se strica oricum cand moare cineva. Nu conteaza ca moare la spital, pe strada sau acasa. Va fi stare de soc, vor fi plansete si regrete indiferent de locul in care ti-ai gasit sfarsitul. Dar cand cineva isi va aduce aminte de tine dupa ce ai murit, ce ai prefera sa vada?
Cum stateai intins pe un pat de spital cu furtune iesind din tine sau cum radea cu tine la masa? Vrei sa-si aduca aminte cum te-ai chinuit conectat la aparate sau cum zambeai si povesteai vrute si nevrute la un chef?
Eu nu vreau sa mor intr-un spital inconjurat de straini (asta in cazul in care e o asistenta din greseala prin salon) sau singur ca un caine.
Puiu, odihneste-te in pace!



ai dreptate, eu imi aduc aminte de rudele apropiate are au murit dupa multa suferinta sau au avut o moarte tragica si parca nu mi-i mai aduc aminte cum aratau cand zambeau, erau veseli si nu se gandeau la momentele de dupa, cand ei nu vor mai fi…
Comment by george — November 3, 2009 @ 12:45 pm
Ce bine ar fi daca am muri asa cum vrem noi….
Comment by dayana — November 3, 2009 @ 1:03 pm
Dumnezeu sa-l ierte !
Comment by Alex — November 3, 2009 @ 1:04 pm
frumos..sa mori inconjurat de cei dragi, in voie buna…odihneasca=se in pace!
Comment by karmapolice — November 3, 2009 @ 1:06 pm
Bunicul meu a murit de ziua bunicii (sotia lui), avea cancer si-l astepta o lunga perioada de chin – insa a facut stop cardio-respirator si gata. Si parca ma bucur pentru el, si nici familia n-a suferit atat. De ce sa te chinui 7 ani si-apoi sa mori, cand poti sa mori fara sa te mai chinui pe tine si pe cei din jur.
Sebi, mereu cand am discutat despre moarte am gandit, si gandesc exact ca tine. Nu vreau sa mor suferind, nu vreau sa-i chinui pe cei din jur, nu vreau sa traiesc ca o leguma … vreau sa-mi traiesc la maxim 60-70 de ani si cand e sa mor sa fie rapid, si fara suferinta …
Comment by Cristi VADUVA — November 3, 2009 @ 1:12 pm
Ce bine ar fi daca nu am mai muri niciodata…
Condoleante.
Comment by Alina — November 3, 2009 @ 1:27 pm
Condoleanțe, Sebi, ție și familiei.
Comment by Laur — November 3, 2009 @ 2:20 pm
ai mare dreptate dar nu ne putem programa noi cand sa murim..
condoleante
Comment by 1923 — November 3, 2009 @ 2:28 pm
Sebi, asta ar fi marele dar al vietii, sa te stingi repede si pe “nesimtite”. Darul asta le este oferit insa unora doar si sincer mi-as dori ca, pana ajung eu la varsta aia, sa se poata face eutanasie la cerere. Daca ma chinui luni de zile si nici morfina nu ma mai ajuta, de ce sa nu pot spune .. atat! Stiu ca ridica alte discutii, dar mi-ar placea si mie ca, atunci cand imi va veni timpul, sa ma duc repede si fara sa chinui eu si toata familia.
Condoleante familiei. Este trist ca i-a parasit, dar a fost, macar pentru el, o moarte frumoasa.
Comment by Dojo — November 3, 2009 @ 3:03 pm
http://www.youtube.com/watch?v=8R6hmhEqrUQ . Condoleante
Comment by StefanZ — November 3, 2009 @ 3:15 pm
@ Alina –> Nu stii ce vorbesti… cum sa nu mai mori niciodata? Ai putea suporta mortile tuturor celor din jurul tau? sau dimpotriva ai suporta sa vezi mereu aceiasi oameni? Unde am ajunge daca oamenii ar cotinua sa se nasca fara sa mai moara. Nu vreau sa fiu rautacioasa sau macabra, pentru ca nimeni nu suporta decesul cuiva drag cu seninatate. Moartea nu inseamna motiv de bucurie pentru nimeni, dar face parte din mersul lucrurilor si nu putem sa ne impotrivim.
Cat despre cum as vrea sa mor… of am sters de vreo 3 ori raspunsul… ideea e ca eu n-as vrea sa mor cu ai mei de fata. ar fi prea dureros pentru ei.
Comment by Tomata cu scufita — November 3, 2009 @ 4:00 pm
Am trait o intamplare asemanatoare, eram la o nunta angajati ca si operator si fotograf, undeva pe la 2 dimineata am luat un interviu tatalui miresei care ziceai ca ne spunea ca e foarte mandru si fericit de fetita lui, undeva pe la 4 a iesit afara si a decedat, in masina, deoparte de agitatia din restaurant. Poti zice ca le-a stricat nunta copiilor, dar poti spune ca a murit fericit vazandu-si fata maritata … eu ma bucur ca am facut acel interviu si mirii au avut un ultim sfat din partea lui.
Comment by SentineV — November 3, 2009 @ 4:24 pm
* … miresei care ne spunea ca e ….
Comment by SentineV — November 3, 2009 @ 4:27 pm
Dumnezeu sa-l odihneasca,sigur ca Sebi are dreptate,cu o singura observatie:daca suferinta e lunga/grea lasa urme adanci celor ce ingrijesc muribundul,imagini despre durere,chin si neputiinta,care dainuie dureros si indelungat in memorie.
Comment by TINTIN — November 3, 2009 @ 5:36 pm
Felix Faure a murit si mai frumos
Comment by B. — November 3, 2009 @ 7:56 pm
Condoleante si Dumnezeu sa-l ierte…
Comment by lunna — November 3, 2009 @ 10:29 pm
Dumnezeu să-l ierte … !
O întrebare am domnule visurât …. de ce te gândeşti deja la moarte ? Aşteptăm în fiecare an cu “sufletul la gură”, ziua de naştere: să mai creştem un anişor, facem bairam, suflăm în lumânări care de fiecare data sunt mai multe simbolizând anii. Suflăm ani din viaţa noastră personală! Putem observa cum timpul ne joaca feste zi de zi … şi noi suntem actori în scena lui demonică.
Comment by Topy — November 3, 2009 @ 11:13 pm
trist dar adevarat…
Comment by filip — November 4, 2009 @ 9:43 am
Cred ca in functie de cum iti traiesti viata, mori sau nu cum ti-ai dorit. Faptele bune le uita doar oamenii, dar de fapt nimic nu se pierde, totul se conserva, dupa cum zicea Lomonosov
Comment by ziare — November 4, 2009 @ 12:14 pm
Odihneasca-se in pace!
Condoleante!
Comment by Floto — November 4, 2009 @ 12:43 pm
Dumnezeu sa-l ierte!
Sincere condoleante!
Comment by Imobiliare Satu Mare — November 4, 2009 @ 1:50 pm
Dumnezeu sa-l ierte!
Condoleante.
Comment by sammys — November 5, 2009 @ 3:42 pm
Condoleante.
Cei buni, parca, mor intotdeauna primi. DAMN.
RIM
Comment by Raoul — November 5, 2009 @ 4:25 pm
Gica Petrescu style – “Uite asa as vrea sa mor”
Comment by Cosmin — November 6, 2009 @ 10:39 am