A doua întrebare

Scris de Sebastian Bargau

Am remarcat, din comentarii, că nu mulţi au înţeles exact întrebarea mea de la articolul precedent, aşa că tind să cred că nu m-am exprimat corect (cu toate că am impresia că am făcut-o). Ideea era că nu eşti muritor de foame, nu îţi plâng copiii acasă şi nici nu stai la coadă la şomaj, dar renunţi la un serviciu care-ţi place pentru o muncă mai bine plătită, însă cu mult sub capacităţile tale.
Şi întrebarea trebuia să fie: “Pentru câţi bani ai renunţa la serviciul tău pentru ceva inferior, dar plătit mai bine?”. Îmi cer scuze că nu am formulat corect şi că nu am explicat ce anume înţeleg eu prin “a te umili”.
Eu sunt de părere că orice muncă nu-ţi place dar eşti silit (prin orice metodă – foame, familie, disperare) să o faci este o umilinţă. Munca (oricare ar fi ea) nu este o ruşine, dar fiecare are în cap anumite lucruri pe care nu le-ar face nici pentru toţi banii din lume (un exemplu ar fi spălatul cadavrelor la morgă) şi asta nu înseamnă că “s-a ajuns” pentru că refuză anumite chestii.

Ei bine, am aflat răspunsurile voastre la acea întrebare (chiar dacă nu m-am exprimat prea bine) dar acestea m-au făcut să mai pun o întrebare în următorul context:
Toată lumea ştie că munca nu este respectată în România. Că eşti inginer, doctor, profesor, economist, nu contează. Eşti tratat ca ultimul sclav şi salariul îţi ajunge să-ţi plătesti doar o parte din cheltuieli lunar. Da, ştiu şi eu asta, ştiţi şi voi asta, ştiu şi ei asta. Atunci, dacă toată lumea ştie asta, întrebarea mea este:

De ce mai faci şcoală?

Știi că ajungi inginer şi câştigi salariul minim, ajungi doctor şi lucrezi în mizerie şi fără echipamente, ajungi profesor şi vezi că elevii tai te scuipă şi cheltuie într-o oră cu o piţipoancă salariul tău pe două luni. De ce mai faci şcoală dacă pleci la căpşuni? De ce mai pierzi 4-5 ani la facultate pentru a ajunge o persoană educată, când tocmai acelea sunt tratate ca ultimii oameni în România? De ce nu termini 10 clase şi pleci direct la cules căpşuni, spălat bude, şters moşnegi la cur sau vândut în supermarket? De ce nu-ţi sfătuieşti şi copiii să facă aşa, dacă vezi că aici munceşti şi înveţi degeaba?

Aştept răspunsurile voastre şi, până atunci, pregătesc a treia întrebare.

blogosfera (54) Comentarii

Pe aceeaşi temă

54 Comments »

Pentru ca atunci cand te inscrii la o facultate esti copil si inca mai SPERI!
Cand nu mai speri pleci naibii unde vezi cu ochii.
Si pentru copiii tai doresti ceva mai bun decat bude si mosnegi,asa ca le platesti o facultate,nu?
vorba lui Joint, speranţa. Anul ăsta termin facultatea de inginerie electrică şi ştiinţa calculatoarelor, secţia automatică, din Braşov. Încă sper la un job din domeniu, plătit măcar decent.
La cules de căpşuni sau la spălat moşi la cur nu ştiu dacă m-aş băga. Ştiu că POT mai mult (asta apropo de filmuleţele recente lansate prin blogosferă) aşa că voi încerca. De-aia fac mulţi facultate, în speranţa unui trai mai bun. Când toate iluziile îţi vor fi spulberate, atunci apuci calea cea mai grea: emigrarea într-o ţară străină, fără acte şi fără forme legale de muncă. Tot în SPERANŢA că POATE va fi mai bine.
ca-ti place facultatea?
Incepand cu facultatea, scoala o faci de fite, pentru CV, ca da bine, ca te trimit parintii, sa mai freci menta cativa ani pe banii parintilor, sa ajungi “cineva” in viata, sa ai mai multe sanse, pentru ca iti doresti sa acumulezi cunostinte, pentru ca nu stii ca o faci degeaba, etc.
Eu m-am inscris la facultate sa scap de armata si apoi am continuat-o de fraier, iar acum astept cu nerabdare sa o termin, avand in vedere stilul execrabil in care s-a desfasurat… Sunt printre putinii care merg zi de zi la cursuri, asta in conditiile in care ma intretin singur si lucrez de ani de vreo 9 ani, iar colegi care nu lucreaza vin doar la examene. Asa si?! Toti o sa terminam UCDC-ul in acelasi timp si vom primi aceasi diploma fara valoare reala…
@VisUrat: eu as avea alta intrebare de fapt-de ce cei care au “atata” pregatire nu pleaca in strainatate sa lucreze in domeniul pe care s-au specializat si pleaca sa culeaga capsuni? Poate pentru ca de fapt nu sunt chiar atat de bine pregatiti si poate tocmai de aceea in Romania nu castiga nici cat castiga pe un loc de munca inferior din occident.

Dar cred ca facultatea si scoala in general o faci pentru ca nu stii viitorul, speri ca va fi bine, ca vei gasii un loc de munca bine platit si comfortabil si sigur, etc. Priveste in jurul tau, sunt multi, in special din provincie care nu mai cred ca facultatea este solutia pentru o viata mai buna si renunta dupa 10 clase sau chiar mai devreme pentru a emigra spre munca de jos.

Nu e cv planuit-fac o facultate de medicina si dupa aceea plec la carat de caramizi in Israel. Se intampla. Nu stii ca viata e ceea ce ti se intampla in timp ce tu esti ocupat facand planuri?
Da, ma incadrez?!?
Eu am facut o scoala ca sa fac exact ceea ce fac acum
Asa ca na!
Nu se aplica in acest caz!
Urmatoarea intrebare
Visule, nu putem fi toţi ingineri. Unii sunt cu mapa, alţii sunt cu sapa
Dacă vorbim de profesorii plecaţi la cules căcaţi de moşi, imaginează-ţi următoarea chestie: oricât de mult ţi-ar place meseria ta, în momentul când sunt 25+ puţoi care se pişă pe tine constant (metaforic sau nu), după o vreme îţi bagi picioarele. Şi te duci în Italia să se cace alţii pe munca ta

Cât despre facultăţi… Nu mă face să încep. Bag mâna în foc că minim 50% din studenţi fac o facultate pentru că aşa a zis mama sau că nu se ştie când ai nevoie. Cunosc cazuri de „magna cum laude” dar cu care nu poţi purta o discuţie „casual” (nu despre motoarele de avion cu turbosuflantă şi termocuplă triplă) mai lungă de două-trei fraze pentru că deja e depăşit de situaţie….
Cred ca asta e intrebarea cheie: De ce mai faci scoala? Evident, cind o faci nu stii exact cum o sa fie. Da’ te duci acolo, o freci 4-5 ani si apoi nimeni nu te apreciaza, ai salariu mic si te iau toti de prost. Evident, te enervezi si dai vina pe sistem. Tu stii, pe undeva printr’un coltisor de neuron, ca nu meriti mai mult. Da’ te plingi pentru ca Gigel de la 2 are Q7 si asta te oftica. Vrei si tu, macar Logan.

Banii si recunoasterea valorii sint rezultatul direct a ceea ce stii, a felului in care stii sa te auto-apreciezi, a felului in care stii sa te promovezi si a felului in care stii sa alegi adecvat tie. Faci alegeri corecte, esti bun in ceea ce oferi, nu te lasi calcat in picioare si muncesti profesionist, rezultatul, sint convins cu multe exemple, va fi succesul.

Eu m’am cam plictisit de plingaciosi. Recunoasterea nu vine stind in cur pe scaun.

Am doar 2 categorii din Romania pe care le exclud din analiza asta, medicii si profesorii. Din pacate pentru ei, sint prinsi intr’un cerc vicios care depinde prea mult de prostia guvernantilor si a legiuitorilor. Ei, saracii, vor trebui sa se reprofileze daca vor si succes financiar (desi cunosc si medici si profesori saraci dar mai impliniti si mai fericiti decit Gigel de la 2 cu Q7)
Eh, nu e chiar asa. Mai poti sa traiesti si aici bine din salariu. Nu din orice salariu, dar daca iti alegi bine ce sa faci … se poate.
nu sti ce te asteapta cand te apuci de facultate si speri sa fi si tu la fel ca “aia care are facultate si lucreaza bine” ,plus ca si parinti te imping spre o scoala ca sa inveti si sa ajungi ceva .la 18-20 de ani cand te apuci de o facultate nu prea esti asa bine familiarizat cu ce te asteapta dupa ce termini ,gasitul foarte greu unui loc de munca ,salariul destul de mic,tratamentul mitocanesc de care ai parte .
dupa ce termini facultatea si vezi ca esti luat drept ghertoi de toti angajatori nu-ti mai pica bine si vrei sa pleci (reusesti sau nu sa pleci)
daca nu esti muritor de foame si iti poti achita datoriile casei ,mancarea si intretinerea familiei ,nu prea vad motivul pt care sa pleci ,poti cauta si in romania ceva mai bun ,daca te simti capabil .
iar nu prea sunt asa incantat de cei care pleaca 2-3 ani sa munceasca pe branci sa trimita acasa bani sa-si ridice o cine stie ce vila si sa-si cumpere o masina cat mai scumpa si p’orma sa se planga ca nu au de munca sau ca nu le ajung banii.ori pleci si incerci sa te stabiilesti acolo si sa-ti iei familia cu tine ori numai pleca .
uneori depinde si de oportunitatile pe care le ai .
Sebi tu esti un bun exemplu pt ca ai lucrat pe santier si ti-ai propus sa nu fi cretin sa faci aia toata viata si ai urmat o scoala ,o specializare si tot ce ai mai facut si spre norocul tau nu ai ajuns un profesor sau inginer pe un salariu de mizerie ci iti faci munca prin blog (poate si prin alteceva ,dar nu conteaza si nu e treaba mea ).aceiasi intrebare ti-o pot pune si tie .dece ai facut scoala ?daca nu erai pasionat de calculator ce faceai ?banuiesc ca aveai 2 soluti .1 muncesti pe rupte pe salariu mic.2 pleci din tara.
Mai Visule, am un exemplu chiar in pat cu mine. ‘Sosia’ ! Medic, n-a luat rezidentiat acu’ vreo 4-5 ani cu 9,80 !!!!!!! A curs cu rezidentiate de 10 in anu’ ala. Bursa la OMS, cea m mare (ca bani) vreo cateva luni- apropo 3 romani au mai facut bursa aia. Momentan femeia de serviciu de la firma la care lucrez eu are salariul cu 50% mai mare ca ea. Are titula de nu-i incape pe lungimea cartii de vizita da’ nu-i prea tine de foame. O basca de conferinte internationale, de tot felul de training-uri pe care multe le-am pltit din jeb. Si ce mai e culmea !? Sefa ei este o asistenta medicala ! cu aere de medic(toare asistentele se cred niste medici mai mari sau mai mici).Spor la carte la aia care cred in asta.
Adevarul e ca altcumva poti sa vorbesti cu un om cat de cat educat.
Totusi,nu scoala iti ofera educatia necesara,dupa parerea mea.
La scoala e mult si prost(organizat).

Acum sunt pe a opta,vreau sa merg pe profil mate-info.
Si la mate-info ce fac?
Ok,fac matematica(cam putina dar grea) si info(mult,de la profesoare care nu stiu pe ce lume traiesc).
Si apoi?
Pai si apoi baga tata toceala la toate!

Stiu persoane agramate care iau note foarte mari la scoala.

Dar ma abat de la subiect.
Adevaru-i ca nu iti foloseste scoala daca vrei sa practici o meserie de genul ala.

Dar chestia asta e valabila pentru toate meseriile:daca stii ce vrei sa faci in viata,te axezi in pula mea(pardon,dar m-am incins) pe acel ceva,nu faci mult si prost.
fac scoala in speranta ca din pozitia de invatat al societatii as putea schimba ceva
ba, tata e mecanic si a fost plecat in spania vre-o 7 ani. si eu voiam sa merg sa lucrez si sa fac bani iar el mi-a zis sa ma uit la mainile lui. Daca imi place ce vad si sa trag toata viata ca negru sa merg. Daca nu, sa imi vad de scoala. Se pare ca a avut dreptate. M-am dus la faculta si m-am facut inginer. Rasplata e mult mai mare si prefer sa fiu cineva aici decat un nimeni dincolo. Iar ai mei sunt foarte mandri de alegerea mea.
multi asteapta sa le pice din cer, fara ca ei sa miste ceva in privinta asta.
Raspunsul meu e simplu: pentru ca speri ca intr-o buna zi (oare cand?) scoala chiar sa faca diferenta! Eu de exemplu am ales ca dupa terminarea liceului sa ma angajez si sa fac o facultate la ID (initial m-am inscris la inginerie, dar orarul locului de munca nu imi permitea). Si nu e pentru ca sunt prost sau incapabil. Am terminat al 3-lea din liceu cu participari la numeroase olimpiade. Dar cand m-am angajat pentru prima oara mi-am dat seama ca nimeni nu da doi bani pe ceea ce stii sau ca ai luat 10 la fizica, matematica, romana, etc.
Asta se intampla in principal pentru ca in ziua de azi scoala nu are nimic de-a face cu mediul de lucru. Imi aduc aminte cand si in liceu la practica (profil electrotehnic) in loc sa ne invete lucruri folositoare, noi umpleam caiete intregi de materie. De ce? De ce in scoala zilelor noastre o nota de 10 la educatie fizica sau religie e echivalent cu o nota de 10 la matematica, fizica, romana, materii de profil? Primele doua materii ar trebui sa fie vocationale. Cum poti da nota unui copil la religie? Care sunt regulile? Cat de bine recita poezii? De ce un profesor de religie nu e capabil sa iti raspunda la unele intrebari incuietoare pe care le pui? Nu e el/ea acolo ca sa te indrume, sa te ajute sa alegi calea buna?
Of Doamne, am atatea intrebari, incat mai bine tac si nu va mai plictisesc.
Faci o scoala superioara pentru ca
1. te duce mintea dincolo de sapa si tarnacop
sau
2. te incadrezi in randul fiintelor umane cu sete de cunoastere si nu te multumesti cu ce te-a invatat mama.

Esti naiv poate, ai speranta ca iti va iesi dar, credeti-ma, cunosc cazuri care au si reusit. Si au pus mana pe posturi pe masura capacitatilor lor intelectuale. Cu toate acestea au lasat balta totul si s-au dus la spalat vase murdare in vest, pentru 500 de euro in plus. Si aici erau cineva, acolo sunt nimeni. Dar sunt fericiti. Pentru ca desi au facut scoala mai mult ca altii au facut-o ori pe bani ori obligati, ori ca sa fie la moda iar conditia lor este cea de a fi neica nimeni o viata intreaga.
Eu incerc sa fac ceva cu scoala, adica hartiile alea care zic “Vlad e mai destept decat altii”
Dupa ce adun niste experienta de inginer pe meleagurile autohtone, vreau sa-mi incerc norocul prin europa. Cu experienta si calificare cred ca pot gasi ceva mai bun decat capsunar
M-as fi asteptat la alte raspunsuri… la unele care nu se rezuma la bani si la vise triviale cu un Q7 care sa atraga tot felul de specimene travestite in corpuri umane. De ce fac facultatea? Pentru ca ador sa citesc, chiar daca as putea sa o fac in timpul liber, prefer cunoasterea la un nivel avansat. Si daca am vise sa ajung in Franta sau alte colturi indepartate ale lumii nu e pentru bronzul grozav pe care l-as putea capata pe Cote D`Azure ci petru ca as vrea sa traiesc intr-o mica mansarda pariziana, inconjurata de lucruri boeme si studiind la Sorbona. Eu tot mai sper ca exista visatori.
Eu am facut facultate (facultati) pentru simplu motiv ca nu pot sa muncesc altfel decat cu capul. Am stiut asta de la inceput si m-am conformat sistemului. Acum, ca am 3 job-uri si stau plecat de acasa 12-14 ore/zi e partea a doua. Nimeni insa nu ma opreste sa imi caut ceva de lucuru, in domeniul meu, in Germania, Austria sau Anglia.
Am invatat o lectie importanta in periplurile mele dupa bani. Acolo unde am fost eu, oricat de bun as fi fost, oricate solutii destepte as fi dat, eram privit ca un emigrant. Sa fiu mai explicit, nu eram pus pe aceeasi treapta cu tiganii care cersesc si fura in strada, dar nici nu eram acelasi inginer cu diploma de Munchen desi, poate, eram la fel de competent ca el. Asa ca m-am incapatanat sa vin acasa, sa fac ce stiu eu aici, pe bani mai putini, suficienti insa, dar cu deminitate.
Mai e inca o problema pe care nu ai luat-o in discutie. Stiu o singura chestie: in Romania, daca esti destept poti sa traiesti mai mutl decat decent. Daca vrei vile si masini, cu siguranta nu o sa le ai nici daca muncesti in strainatate pe bani mai multi dar pt care esti supracalificat.

Problema e complicata si prezinta multe aspecte, insa cred ca pana una alta depinde foarte mult de “potenta intelectuala”, de contextul personal al fiecaruia si mai ales de dorintele si scopurile fiecaruia.
eu sunt sofist de genul meu si ma apuca rasu imediat la intrebari d’astea.
esplicatia a fost data mai sus de cei care sunt inca acum pe bancile scolii adica – speranta vietii asigurate…iar cum in romania scoala e moca daca te tii de ea…ar fi o prostie sa n-o faci
doi) plm inca de pe bancile scolii te gandesti la legenda de a fi student – viata de student
trei) plm o sa am cand sa muncesc toata viata mai stau pe banii mamei
patru) daca prind o bursa in afara om ma cac …nu..stai ..om ma fac
Faci şcoală pentru că aşa eşti educat.
Copilul e îndobitocit în clasele primare că şcoala îţi garantează succesul.
Doar când mai creşte şi vede viaţa reală începe să se lămurească despre adevăr.
Facem şcoală pentru că suntem trimişi de părinţi. În general, cei care încep facultatea nu ştiu cum e viaţa, şi termină studiile din inerţie.
Faci scoala pentru ca… pur si simplu, asa trebuie.
Ce vreti sa se uite urat la tine neamurile, prietenii, cunostintele? O faci ca nu mai au ce barfi astia in fata blocului si nu in ultimul rand o faci daca vrei s arealizezi ceva in viata.
Si cu toate astea nu pun pret… nu dau 2 bani pe o facultate si nu mi s epare corect ca toti analfabetii sa fie absolventi de facultate si nu oricum, ci pe banda rulanta. Cu banii faci orice in ziua de azi.
Cu scoala din ziua de azi se pierde calitatea in detrimentul cantitatii… adica sa fie cat mai multi scolari, liceeni, studenti… cas a nu-si pirda profesorii locul de munca. Nasoale vremuri am ajuns.
Eu am facut o facultate care nu m-a ajutat deloc. E pe profilul meu, jurnalism. Si ce fac cu faculta asta? Atat timp cat in mesertia mea conteaza vechimea si experienta de breasla.
Asa ca…. teoria ca teoria dar practica e practica si asta conteaza de cele mai multe ori!
N-am citit comentariile anterioare! Eu cand m-am apucat de facultate speram, ca se va schimba ceva si ca voi fi tratat respectabil in Romania!
Problema se pune in felul urmator: de ce atunci cand pleci peste hotare te duci sa speli pe jos si nu sa lucrezi in domeniul tau? Raspunsul e simplu: fiindca freci menta 3-4 ani la facultate si nu ramai cu nimic in cap. Si abia acum se pune problema de ce naiba mai faci facultatea aia.
Facultatea iti modeleaza gandirea. Un diamant neslefuit este doar o piatra care straluceste frumos(are potential sa devina ceva placut privirii doar daca este prelucrat). Atunci cand un diamant este slefuit devine unic prin forma data de slefuitor. Putem compara un diamant slefuit cu un absolvent al unei facultati iar slefuitorul cu facultatea, profesorii. Cei care au facut o facultate probabil au observat ca studentii din facultatea lor erau diferiti ca gandire si comportament de studentii de la alte facultati. Raspund la intrebarea “De ce sa mai faci scoala? ” printr-o alta intrebare : Care este diferenta dintre un diamant slefuit si o gramada de diamante neslefuite ?
Parerea mea este ca daca in Romania esti bun in domeniul tau ai putea sa lucrezi oriunde in lume pe acel domeniu, pentru ca sa fim seriosi exista foarte multi romani care muncesc in afara in domenii respectabile si foarte bine platite. Daca nu esti in stare sa-ti gasesti un astfel de job in afara inseamna ca si in Romania ai avut un job primit pe pile sau pur si simplu nu ai fost in stare sa inveti nimic din facultatea pe care ai facut-o atunci ai ajuns degeaba inginer, doctor, profesor, etc. Intr-adevar sunt si domenii in care sistemul din alte tari e foarte diferit si s-ar putea sa ai unele probleme de adaptare sau poate chiar sa nu reusesti sa primesti niciun job, dar asta-i viata. Nu cred ca un inginer sau un doctor bun nu-si poate gasi un job in afara daca isi doreste asta cu adevarat. Personal ma consider norocos cu domeniul pe care l-am ales si pentru care am studiat pentru ca imi gasesc foarte usor joburi bine platite si aici si oriunde.
@victorblog – Daca ai invatat ceva in facultatea pe care o termini crede-ma ca nu vei avea absolut nicio problema in a te angaja pe un salariu bun.
pai, hai sa las 2 in unu.
NU sunt platiti mai bine ca vanzatori sau “Babysitter” acolo, sunt platiti exact la capacitatea la care sunt platiti aici
cu exceptia ca aici primeste 500ron (dau un exemplu) iar acolo primeste 500euro, iar euro fiind deasupra leului.. dar acolo moare de foame si pune bani d’oparte, ii mai raman 10 euro din salar pe care ii pune d’oparte pentru ca aici nu a economisit aia “cinj’ de lei” intr-o luna, i-a spart pe toti cu prietenii in club, acolo nu are asa multi prieteni cu care sa-i sparga, si prefera sa stea acasa si sa bea, bautura trimisa din romania
Totul se merita sa pleci, daca pleci ca doctor, pentru a fi doctor acolo. Da! Atunci se merita, dar, oricum e o realitate ca banul schimba omul. CAnd vede o gramada de bani ii fac ochii ca la titirez si se f&% in ei ani de scoala facand ceea ce i-a placut , pentru ca acum “e mai cul” sa speli bude, ca deh` esti la Paris, Amsterdam, Madrid, Roma, si esti sclavu lor, nu mai regele buzii aici.
Touche!
Ma lasatzi dracului cu profesorii din romania ? sau cu cacalaul de absolventzi de trei lei de la facultatzi de montat beshini in cap ? Da, intr-adevar, in romania e greu sa fii angajat, pentru ca majoritatea firmelor nu se gandesc la mai mult de 5 minute in fatza. Eu sunt inginer de calcule de rezistentza , lucrez de 5 ani intr-un santier naval din Norvegia care produce platforme petroliere. Cand eram in romania aveam salariu cat un profesor de scoala generala. Care isi permite sa futa buha cat vrea ca n-are responsabilitatzi si nici nu moare nimeni daca face o greseala. Si salariul lui il plateam eu. Nu o sa ma apuc niciodata sa plang de mila nici unui profesor, ca am avut o gramada in facultate care nu merita mai mult de un scuipat intre ochi pentru cat de incompetentzi is. Asta e, nu-ti convine tzara, ia-ti dracului bagajele si pleaca. Chestia e ca sunt prea multzi care habar nu au de nimic, in afara de cules capsuni sau sters batrani la cur. Cu toata panoplia de diplome scoase pe banda rulanta.
@Ionut Staicu. Cata dreptate ai! Si eu am colegei de facultate cu care orice discutie tematica e in zadar. Desi unii au note medii sau mari. Asta e viata. Unii fac facultatea doar de florile marului, si pe urma cand ea nu le e utila (pentru ca invatamantul romanesc e asa cum e) isi iau campii.
Pentru ca speranta moare ultima. Dar si cand moare ajungi sa speli mosi la cur de cacat.
Proverbe stric romanesti – primite prin mail =))
Pentru ca presupui ca esti suficient de destept cat sa te descurci mai departe.Plus ca multi fac scoala la vrajeala dar se implica in tot felul de chestii care spera sa le ajute mai departe,eventual sa inlocuiasca cu totul scoala. O sa fac facultate pentru ca sunt ferm convinsa ca o sa-mi ajute foarte mult sa am bani garla mai tarziu(stiu exact ce vreau sa fac,nu ma bazez ca ma angajeaza nu stiu cine)
Plus ca plata se face in functie de importanta muncii,nu de cat ai invatat in scoala iar aici iar depinde de inteligenta fiecaruia.
eu zic asa. Oamenii care sunt capabili, care au studiat (PE BUNE!), care au stiut ce vor de la viata si care s-au zbatut, au facut ceva, au ajuns cineva.
Restul, care stau si se plang ca n-au bani sa dea de mancare copiiilor, ca e vina sistemului, ca sunt asupriti si tratati ca niste sclavi, ori nu s-au chinuit prea mult, ori nu sunt competenti, ori au crezut ca daca termini, de ex. medicina, cum intri in primul spital o sa devii profesor doctor docent, fara sa mai depui niciun efort (deh, ai terminat o facultate, nu?). Ei bine, oamenii astia care asteapta sa le pice din cer nu merita mai multi bani (excludem din categoria asta pensionarii, care desi au muncit o viata intreaga nu au bani nici de aspirina si unii oameni care chiar n-au avut noroc in viata si desi au invatat si s-au zbatut, n-au putut face mare lucru).
In principiu, acum nu am postul pentru care am facut facultatea, pentru ca posturile de genul ala sunt foarte prost platite. Si fac altceva, dar care include in mare parte cunostintele pe care le-am acumulat in cei 4 ani de studiu. Dar stiu ca pot mai mult. Si ma zbat sa fac mai mult. Nu fug in Spania pentru un castig mai mare dar de scurta durata
La oficiul pentru plasarea fortei de munca vine intr-o zi un batranel.

- Dom’ne, am un nepot in provincie si as vrea sa-l aduc in Capitala. Ce locuri de munca aveti?

- Pai, avem un post de vanzator de ziare, castiga 16 milioane pe luna.

- Prea mult, zice mosul . El e din provincie, vine aici in Bucuresti, da de bani si se strica. Poate aveti ceva mai modest.

- Vanzator in piata, 14 milioane pe luna, plus ce mai pica.

- Tot e mult, zice mosul . O sa-i strice cu femeile, taica. Ceva la zece milioane, zece milioane jumate n-aveti?

- Ba da, sa lucreze intr-o companie Multinationala, dar ii trebuie studii superioare.
Postul de la intrebarea numarul 1 cred ca e destul de graitor: Am o facultate,pregatire de cadru didactic si am fost in Italia la impins roaba(si cred ca o intind din nou). Din punctul meu de vedere,aia a fost o perioada binecuvantata.Nu am avut parte de mare stres intelectual(spre deosebire de profesia de cadru didactic),nu am stiut ce inseamna sa iti calculezi fiecare ban pentru a-ti acopri jumatate din strictul necesar asa cum se intampla in tara,a fost mai mult decat ok.Munca fizica,in constructii,dar va jur ca a fost cea mai relaxata perioada din viata mea. Am vazut si eu ce inseamna sa traiesti intr-o tara civilizata.Din cat castigam acolo ,daca as fi ramas nu m-ar fi oprit nimeni sa imi fac o pensie privata,o asigurare de viata cu capitalizare,sa stau intr-un apartament decent,sa imi iau o masina in rate si sa imi fac concediul anual undeva in strainatate. Aici cate din aceste lucruri pot sa le fac? E mare branza ca am 1001 de calificari,cursuri,supraspecializari si muncesc pentru chirie si mancare? BULLSHIT! PROSTII! Sebastiane,ai incercat sa traiesti in strainatate? Si ca sa-ti raspund la intrebare, m-as duce sa car cu roaba pentru o mie jumate,cu cat am mai fost!
Pentru ca speranta moare ultima, si faci scoala pentru ca speri sa-ti foloseasca in viitor.
A mai constatat cineva aici : felicitari pentru publicul inteligent .. Uneori am impresia ca prea putini isi dau seama pe ce lume traiesc ,dar citind aceste comentarii ( cu exceptiile mai mult decat acceptabile) ,intr-adevar si mie , speranta imi moare ultima ..
Intrebarea, “de ce mai FACI scoala” e pt. cei care FAC scoala.

De ce-am FACUT scoala la vremea respectiva, e poveste prea lunga pt. lenea de a tasta la ora asta. Sperantze in viata mai buna, asa credeam ca e bine etc., s-a spus mai sus.
Nasol de tot e ca, daca as fi acum la varsta la care sa decid daca sa fac scoala sau nu, ma ingrozesc de cate indoieli as avea…

De ce-s bucuros ca AM FACUT scoala: 5 ani de tocit coatele (da, nu sariti cu gura, stiu, mai mult prin carciumi decat la sala de lectura) in care am invatat multe. Si in domeniu, si ca_cultura generala (fuck me dead, aveam timp sa citesc cat si ce aveam chef!). Acum stiu sa schimb singur bateriile la telecomanda fara sa sun mesterul si stiu cine-a fost Napoleon/Hitler/Allende fara sa fiu nevoit sa ma uit pe Discovery cand n-am somn (plus netu’ merge prost, plus mi-o taiat Hustleru’ pt. ca n-am platit, bineinteles).

Plus, si asta-i cel mai mare castig: o alta abordare fata de oameni, pe care numai intr-un mediu studentesc (era sa zic academic ) ti-o formezi. Iaca si in ziua de azi fac slalom printre cercopiteci… Dac-as fi paranoic, as spune ca-s Einstein. Dar cum nu sunt, tot ce pot sa spun e proverbul “Stiu ca-s prost, dar cand ma uit in jur prind curaj”.

Daca s-a inteles gresit cumva: NU, nu bucata de hartie numita diploma e cauza!

Si totusi – iaca de-aia esti baiat destept si intrebarea ta are dureros de mult sens – daca la 18 ani plecam in lume, oare cum ma descurcam acum? Oare tot trebuia sa strang din buci sa-mi platesc ratele? (NB: nu pt. plasma si jeep, nu-s in categoria descrisa intr-un articol mai vechi de-al tau).

Stiu oameni in care n-ai fi avut incredere sa-i lasi sa-ti pazeasca melcii sa nu fuga, n-au facut scoala si-i doare fix acolo de asta si o duc al naibii de bine.

Raspuns de un rand la intrebarea ta: chiar nu stiu, azi, de ce-as mai face scoala. Sad but true…
Recunosc, nu am citit toate comentariile.

Ca să răspund la prima întrebare, reformulată: Nu aș face altceva pentru mai mulți bani decât fac în prezent pentru că acum fac ceea ce-mi place. Cât timp fac ceea ce-mi place pe o sumă de bani suficient de mare cât să-mi ajungă traiul nu mă „risc” să fac altceva dar cu posibilitatea de a eșua sau să nu-mi placă deloc.

Școala e irelevantă începând cu facultatea. Eu nu am facultate și lucrez de când am terminat liceul. Asta nu m-a oprit să mă autoeduc, să fur meserie și să mă perfecționez continuu.

Am cunoscut destui oameni cu facultate care nu făceau față cerințelor. Acum am un salariu mai mare decât profesorii preuniversitari deși nu am atâta școală.

Acum patru ani aveam salariul aproape de minim pe economie și visam la cei cu un salariu dublu cât al meu. Puteam să fac același lucru și acum, dar am vrut mai mult și am muncit pentru asta.

Nu am stat la pomană cum fac profesorii acum. E o tâmpenie să crezi că un handicapat care-ți promite mărire de salariu când e vorba de alegeri se va ține de promisiune.

E o tâmpenie să protestezi că ți-ai luat țeapă, au luat-o c-o meritau. Ce ar trebui făcut în situația asta ?

Demisia în bloc. Sunt multe alte locuri unde se pot folosi abilitățile pedagogice. Are cineva curajul să facă asta ? NU!

Să tragă și să-ndure atunci.
Dintre toate comentariile, unul singur mentiona si motivul meu sa fac scoala. Pentru ca imi place. Din gradinita le spuneam celor care ma intrebau ca vreau sa ma fac studenta cand voi creste mare. Am luat scoala prea in serios, cred ca e felul meu de a ma distra deja. Cand am mers in afara am facut-o ca sa invat, nu ca sa sterg praful in vilele din Spania. Cred ca nu as fi putut sa fiu sluga o saptamana fara sa o iau razna. Strainii se uita in jos la noi oriunde mergem, chiar daca vorbim fluent mai multe limbi decat ei, chiar daca suntem supraspecializati pentru ceea ce facem. Iar acasa rudele imi plang de mila ca nu mai termin odata scoala. Dintr-o specializare in alta, cand termin doctoratul m-as intoarce acasa sa predau. Un asistent universitar ia mai putin decat o infirmiera, dar oricand se mai poate castiga din cercetare. Chiar daca mediul universitar din tara e corupt si pretios si plin de nonvalori, am cunoscut si profesori extraordinari pe care ii iubeau studentii (ei, cei care mergeau la cursuri) si care au tras ca sa ajunga acolo unde sunt acum. Genul acela de profesori de la care inveti sa fii om, cum era personajul din Dead Poets Society. Eu cred ca daca singurul lucru pe care il vrei e sa te imbogatesti, e normal sa accepti orice munca pentru asta. Dar daca vrei alte lucruri de la viata, cum ar fi sa ai o familie, sa calatoresti, sa ajungi pe luna, poti sa combini utilul cu placutul cat de putin. Poti sa duci o viata decenta si daca faci ceea ce-ti place.
@Daisy,si noi ne-am uita de sus la straini daca ne-am permite sa-i angajam sa ne stearga prful prin casa.
intrebarea nu e de ce faci facultate, ci: bai lache, tu ce soarele mati vrei sa faci cu viata ta? O intrebare pe care orice tinerel cu un iq peste 100 ar trebui sa si-o puna pe la 19-20 de ani.

ce vrei sa ai?

raspuns posibil: casa, vila, piscina , q7, coliba, turma de oi, nevasta frumoasa, multumire sufleteasca, copii…etc

cum poti sa obtii acele lucruri?

munca , furt, afaceri dubioase, castig la loto

care metoda e cea mai potrivita in raport cu abilitatile tale?

la mine a fost munca intelectuala, acum is softist

unde pot gasi un loc in care sa imi pun in valoare aptitudinile?

romania , tanzania, australia,congo, marte

cum imi pot imbunatati aptitudinile?

scoala, certificari recunoscute, scarpinat sub fund crocozaurul panamez etc

MAREA GRESEALA pe care o fac foarte multi e faptul ca se asteapta ca, odata intrati intr-o facultate si urmand ad literam rigorile acelei institutii de invatamant, succesul va veni de la sine din momentul primirii diplomei de licenta. Ce nu inteleg respectivii e ca acea institutie(mai buna sau mai proasta, nu discut acum) are un mod de functionare bazat pe criterii statistice care corespund cat de cat fiecarui student. Dar NIMENI nu te va invata ce sa faci cu viata ta, incotro sa o apuci, cum sa faci sa iti imbunatatesti standardul existentei, lucruri care tin intr-o foarte mare masura de natura fiecaruia. Cand un tanar intra intr-o facultate, el este inca obisnuit ca altii sa ia deciziile capitale care il privesc(respectiv parintii), si incet incet el transfera aceasta responsabilitate asupra mediului universitar in care a intrat. Iar apoi, dupa 4 ani de urmat ca oaia obiectivele trasate de cunoscuti(profesori, cercul de colegi, parinti) se trezeste in zdranga goala nestiind incotro sa o ia. Si cine-i de vina: profesorii spagari, manelistii de pe strada, guvernul, corporatistii exploatatori sau EL, fostul student, care pana la 23 24 de ani a urmat ca oaia traseele indicate de altii cu creta pe asfalt?
@Daisy: ideal e sa muncesti (preferabil in domeniu) in timp ce faci postuniversitare si tintesti spre doctorat. Altfel, riscul sa ajungi doctor in ceva la 30 de ani sau mai multi dar sa nu te vrea nimeni pentru ca nu ai vazut ceva-ul acela decat pe hartie e mare. Chestia asta am constatat-o prin observatie directa, vazand oameni incapabili sa inteleaga ca un doctorat arhitectura nu conteaza daca nu ai creat pana acum nici macar un cotet. In plus, nici un angajator serios nu apreciaza o persoana care a preferat sa fie filosof pe banii parintilor pana la 30 de ani ca sa-si umple mapa de diplome. Il va lua pe ala care are tot 30 de ani dar de pe la 20 i-au iesit din cap si altceva decat vise.

Probabil nu este cazul la tine, dar sunt o gramada care exact asta fac:scoala pana nu mai exista nici o diploma sau titlu de obtinut. Apoi se mira ca nu are nimeni nevoie de ei si se plang ca nu sunt apreciati, fara sa gandeasca ca principalii responsabili pentru lipsa de apreciere sunt chiar ei. Ca-i misto sa-ti dea tati bani ca sa stai sa inveti, desi la varsta aia orice om normal se intretine singur sau macar incearca sa o faca.
Scoala am facut-o ca am avut impresia ca o sa mearga la fel ca in liceu si “trec si de-asta”. N-a fost sa fie asa, am invatat cite ceva despre oameni in general, mai ales ce retinusem si din liceu – tupeu si nesimtire inainte de toate, astea te scot din belele. Rezultatul a fost ca nu am terminat facultatea, dar vazind zeci de cretini cu diploma de atunci si pina acum, nu imi pare rau.

Daca ar fi sa vad ca imi ajunge copchilu’ prin clasa a 11-a si se gindeste la facultati, i-as zice foarte serios: uite copilu’, ai 2 solutii: 1 – te spargi si prinzi o bursa la Harvard/MIT/oriunde, numai in Romania nu; 2 – ai de la mine 1000EUR(sau cit e) si te duci faci repejor un CISCO, inveti de iei certificarea, si iti tragi job bine platit in timp ce altii o ard prin facultate. Daca pe la 22-23 te decizi ca ai nevoie de facultate, o faci pe bani proprii, si o sa iti dai seama din primul semestru daca merita sau nu.
a traii este foarte nesanatos, cine traieste, moare!….atunci de ce mai traim, daca tot in mormant ajungem? din acelasi motiv din care facem o scoala desi tot salarii astea mici le vom avea si tot lipsa asta crasa de respect din partea celor votati vom avea parte.
face parte din existenta noastra.
ca lupti pentru mai mult, felicitari.
ca te complaci in ceea ce ti se ofera (adica nimic) e doar alegerea ta.
nu degeaba a fost lasat liberul arbitru, ci ca sa poti lua singur deciziile…
@Daniil Da, e plin de cei care fac scoli pe spinarea parintilor si cand ies din facultate habar nu au cu ce se mananca ceea ce ei se asteapta sa profeseze. Din punctul asta de vedere, intodeauna mi s-au parut putin mai norocosi cei cu pregatire tehnica. Majoritatea invata meserie in Politehnica si intr-un an-doi de munca deja poti avea incredere in ei sa le dai un proiect intreg pe mana. Eu pana am primit primul proiect de cercetare am facut teren pana mi-a iesit pe urechi. Am lucrat doua joburi ca sa pun pe langa bursa prima data cand am iesit din tara si nici la cea de acum nu ma dau banii afara din casa, desi am lucrat un an sa strang banii care aici se duc pe carti de parca n-ar fi existat niciodata. Desi noi europenii avem o mandrie tampa cand vine vorba de sistemul de educatie, cred ca americanilor le iese mai bine pentru ca rasplatesc doar excelenta. Rata celor care intra la universitate e mult mai mica decat la noi iar bursele sunt putine si toti inteleg cat de costisitor e.
Unora le place scoala. Ii intereseaza chestii teoretice, chestii care nu sunt utile sau practice (nu in mod imediat sau direct). Chiar daca o sa ajung la 25-30 de ani capsunar, o sa ma bucur ca macar o mica parte din viata mi-am petrecut-o studiind teoria grupurilor
Faci o scoala ca sa inveti meserie. Termini scoala si te duci sa te angajezi. Te duci la interviu si vine o tanti Lina si te intreaba “Ce stii sa faci si ce experienta ai?” Si uite asa, tu care ai terminat cu 10 ASE-ul pierzi postul in favoarea unui Gigi care a lucrat un an intr-un butic si habar n-are pe ce lume traieste.
In cele dn urma accepti sa fii casier la hypermarket pe 1500 lei. Pai si sa nu te duci aupair in Anglia pe 1,000 de lire?
Scoala e comparabila cu achizitia de scule. Strangi diverse instrumente, mai mult sau mai putin utile, pe care sa le folosesti mai tarziu. Unii isi cumpara surubelnite si clesti, altii invata fizica nucleara. Fiecare e mai mult sau mai putin folositoare, in functie de contextul utilizarii. Si, la fel ca surubelnitele, studiile nu servesc la nimic daca nu stii sa te folosesti de ele. D-aia nu vrea nimeni sa angajeze studenti fara experienta, pentru ca nu au dovedit inca nimic. E ca si cum m-as duce eu sa ma angajez tamplar si zic ca am bormasina si fierastrau, da’ nu le-am folosit inca.

Bine, unii fac o anume scoala din pura pasiune, dar e mai putin relevant pentru subiectul nostru.
Postul asta m-a facut sa iau o decizie. Stateam in cumpana daca sa continui facultatea sau nu. Sunt in primul an, ce-i drept dar nu mi-a intrat nimic in cap. Ma duc la cursuri ca sa am de unde veni. Si totusi, stand de vorba cu colegii mei, observ ca sunt ceva ma inteligenta decat ei. Si nu pot sa cred ca au reusit sa intre la facultate si sa ia examenele cand ei, in 12 ani de scoala nu au invatat unde se pun cratimele si abia reusesc sa citeasca o propozitie in engleza. E trist… si ma intreb: ce caut printre ei? Si ai mei m-au facut cu ou si cu otet cand le-am spus ca nu stiu ce sa fac… Vreau sa muncesc! Am muncit in timpul liceului si acum nu mai pot din cauza cursurilor. Oricum m-am hotarat: fac un curs de calificare si-mi bag picioarele in teoria lor pe care o predau la facultate.
Iar daca imi supar neamurile, o sa le treaca! Pana la urma, e viata mea!
Exista o vreme pentru toate.

Am un pusti in vecini, in varsta de 10 ani, de care ma mai ocup. I-am explicat ca este important sa invete bine pentru ca are o sansa. Ar putea deveni un derbedeu la 15 ani, care sa scrie la fel de prost ca 90% din mircistii si “haifaivistii” ce comenteaza peste tot online, sau poate face mai mult.

Nu sunt genul care sa proslaveasca scoala in draci, pentru ca nici eu nu mai cred in diplome si rahaturi, mai ales cand domeniile in care activez acum cu destul succes si pe bani frumosi au fost “atacate” de mine ca “auto-didact”. Sunt genul care invata singura si se aduce la un nivel inalt de specializare.

Si totusi scoala aia a avut si ea un rol. Am invatat sa invat, mi-am cladit anumite calitati, am invatat ce pot face si unde sunt buna. Vorbesc engleza la nivel avansat, ma exprim coerent, sunt in stare sa sustin o idee si chiar sa fac niste calcule complexe. Deci nu este chiar pierdere de vreme, mai ales ca nu am facut-o pe pile ci mi-am meritat atat notele mari cat si suturile in fund.

Asta incerc sa ii explic copilasului din vecini. Ca momentan “munca” lui este sa invete. Dupa aia isi va da seama ce poate si unde poate. Si va continua sa invete, in sistem sau de capul lui si sa munceasca. Poate munci la uzina, pentru ca, spre deosebire de multi nu consider decat prostitutia ca degradanta, sau poate avea un job comod si extrem de bine platit. Este si el copil sarac, asa cum am fost si eu. Sansa lui este sa invete si sa isi puna creierul la munca.

Si pana la urma, daca face sau nu 10 facultati, e alegerea lui. Sa stie el unde este mai bine si ce ar dori sa studieze. Si, daca va invata din nou bine si va munci mult, ii va folosi. Facultatea in sine nu este rea, este aiurea insa cand copiezi ca nesimtitul toti anii sau inveti exclusiv in sesiune fara a face absolut nimic sa stii mai mult si ai pretentia sa fii ales dumnezeu in cine stie ce firma. Ca de aceea ajunge invatamantul sa fie vazut atat de “bine”, din cauza unor papitoi care nu au fost in stare sa ia niste examene pe bune si sa se dezvolte in domeniul ales.

E vorba de multa munca si studiile trebuie luate in serios. Plus munca de acasa si implicarea intr-o serie de proiecte sau locatii care iti permit acces direct la domeniul in cauza.
sal,
scoala (facultatea..nu la particular) iti ofera un statut social.ATAT.