Avem, dar nu îți putem vinde!
Scris de Sebastian BargauIeri am fost cu un prieten să cumpere niște medicamente pentru copilul lui. Am mers cu rețeta aproape pe la toate farmaciile din Deva și nu am găsit medicamentul respectiv decât la una singură, și anume la SensiBlu.
A scos farmacista cutia pe tejghea, a bătut trei taste, s-a uitat la noi, s-a uitat la calculator și a spus:
“Avem, dar nu vi-l putem vinde!”
Ne-am blocat. Cum să nu ni-l poată vinde? Sunt niște antibiotice nu Diazepam sau Romparkin, nu vrem să le transformăm în droguri ci sunt pentru un copil.
“Păi de ce nu îl puteți vinde?”, a venit întrebarea din partea noastră.
“Pentru că nu e în calculator.”, a răspuns farmacista.
“Atunci băgați-l în calculator…”, am zis noi.
“Păi nu, că este băgat în calculator, dar nu îmi apare mie. Nu știu cum să vă explic să înțelegeți.”
Ținând cont că ambii am petrecut marea majoritate a ultimilor zece ani în fața calculatorului, am rugat-o pe farmacistă să încerce să ne explice pentru că-i foarte posibil să înțelegem ce are ea de spus.
“Păi să vedeți… Medicamentul e băgat în calculator, dar apare că nu-l avem. Noi îl avem, așa că e clar o eroare din calculator, numai că nu putem să vi-l vindem pentru că nu apare în calculator. Dacă aparea în calculator că-l avem, vi-l puteam vinde, așa, ținând cont că nu apare, nu vi-l putem vinde. Ați înțeles?”
“Da. Am înțeles că-l aveți. Așa că noi vă dăm rețeta și banii și dumneavoastră ne dați medicamentul.”
“Păi nu pot să vi-l dau pentru că nu apare în calculator!”, răspunde farmacista.
“Atunci chemați pe cineva să-l bage în… calculator și dați-ne medicamentul pentru că este pentru un copil.”
“Nu se poate.”
Și uite așa nu am cumpărat noi un medicament care era în fața noastră dar nu era în calculator.
Sunt o gramada de reguli care trebuie respectate. Farmacista isi facea pur si simplu meseria, in calculator sigur a fost o eroare numerica, pe stoc apareau 10 cutii sa spunem si ei aveau 11 cutii. Poate fi si o ” regula ” la soft, ei cand scaneaza automat se reduce din calculator numarul medicamentelor care mai sunt pe stoc. Tin minte ca am lucrat si eu in vanzari si trebuia sa declar si banii pe care ii am in buzunar iar in casa trebuia batut bon cu bon si la sfarsit de program se facea inventarul, daca se trezea unul mai inteligent sa puna 10 sticle de suc in loc de 9 se dadea peste cap mai tot ( lucram la un netcafe tampit ), stiu ca nu e acelasi lucru dar e asemanator oarecum.
Comment by gargoyl — April 1, 2009 @ 2:13 am
No comment.
Ba da: ma mir de calmul vostru de calugari tibetani dupa 2 ani de post negru cu apa si o graunta de orez pe zi. Mai ales ca era vorba de sanatatea unui copil.
Comment by Laur — April 1, 2009 @ 2:50 am
@Laur: crezi ca daca saream peste tejghea si`i trageam un cap in gura farmacistei mai avea cine sa scrie articolul asta acum?
Zi`mi ce trebuia facut si voi face data viitoare, dar sa fie in limita legii pentru ca de scandal si bataie stim toti
Comment by VisUrat — April 1, 2009 @ 2:55 am
Farmacista nu-si facea meseria, farmacista NU-SI FACUSE MESERIA. Trust me, cunosc programul farmaciilor Sensiblu ca pe ochii sotului meu care se “chinuie” sa le invete cum sa-l foloseasca
.
Faza e ca in unele farmacii, “gestionarele” (a.k.a una dintre farmaciste) nu apuca sa bage factura in gestiune in clipa in care primeste marfa, iar cand cauta dupa un anumit produs, fiind conectata la serverul principal, produsul ii apare ca fiind pe stoc, dar nu la in farmacia cu pricina. Si cum fiecare farmacie e cu stocul ei, cu discountul ei si cu tot ce tine de o factura si un NIR, farmacista respectiva nu putea vinde produsul pentru ca nu avea cum sa genereze chitanta. La ea, produsul era pe stoc 0 si programul nu-i permitea vanzarea
Comment by oake — April 1, 2009 @ 3:00 am
De ce nu mai pot edita un mesaj?

Tin minte ca acum un timp puteam sa o fac, ba chiar imi spunea ca mai am atatea minute in care pot edita.
Sau sunt eu deja prea obosita?
Voiam sa editez doar vreo 2 prepozitii puse aiurea, nu mesajul in corpore
Comment by oake — April 1, 2009 @ 3:05 am
Si uite asa oamenii mor din cauza unor incompetenti. Sa spun ca la spilatul judeteam TM, urgente am fost de 2 ori in 2 zile pt ca intr-un final sa primesc un diagnostic corect ? Sa spun ca in perioada aia nu am dormit 8 zile ? Nu. Nu are rost. God bless Romania ! We need it. PS : te-am pus la blogroll sper ca nu te deranjeaza.
Comment by mercu — April 1, 2009 @ 3:07 am
Buei, calculatorul ala face ce vrea el?! Baza de date se incarca singura?! Papagalul ala de are grija de PiCiu e in concediu paternal?!…
Comment by Bigdady — April 1, 2009 @ 9:21 am
de ce nu l-ai luat ii aruncai banii in fata si plecai ? ca daca e proasta sa fie pana la moarte
Comment by Schcooby — April 1, 2009 @ 10:02 am
Cand o sa fiti gestionari sau contabili o sa intelegeti
Ce vroiati acum, sa va faca femeia un bine si dupa aia sa i se impute medicamentul? Hai ca sunteti draguti.
A explicat si gargoyl…
Comment by ANOVA — April 1, 2009 @ 10:14 am
IMPUTÁ, impút, vb. I. Tranz. şi refl. impers. 1. A (i se) reproşa, a (i se) atribui cuiva fapte, atitudini, gesturi nepotrivite, condamnabile. 2. A face pe cineva răspunzător de o pagubă adusă unei instituţii, întreprinderi (unde lucrează), obligându-l la despăgubiri.
Sa nu fie interpretari la primul post.
Comment by ANOVA — April 1, 2009 @ 10:15 am
am lucrat si eu intr-un sistem asemanator cu cel de care zice oake. Primeam marfa de la depozitul central si pana nu o importam in gestiunea proprie nu puteam factura…pentru ca, evident, nu aveam ce. Si se mai intampla ca din cauza aglomeratiei sa nu apuc sa import imediat marfa venita, dar nu dura mai mult de 1 minut sa fac chestia asta. Asa ca…tind sa cred ca, asa cum zice oake, tanti farmacista a uita sa importe niste marfa la un moment
dat….
Pe de alta parte, daca aveam probleme de stoc (de exmplu cineva factura un produs si dadea altul) puteam ajunge in situatia in care sa am prdusul fizic in stoc dar in gestiunea “electronica” sa nu apara. Si atunci, ca sa nu tin clientul sa astepte pana imi rezolv eu probleme de stoc, luam facturierul si scriam o factura de mana, foarte frumos
.
Deci orice se poate…totul e sa vrei….
Comment by ommatol — April 1, 2009 @ 10:51 am
daca o vindea si nu aparea in computer apare o neconcordanta intre stocul real, stocul scriptic si banii incasati (nu`s contabila, daca am gresit exprimarea), probabil putea fi acuzata ca vindea pe sub masa medicamente, cine stie ce politici turbate au.
Comment by maddy — April 1, 2009 @ 1:13 pm
n-ai ce face. si nici ea nu are ce face. softurile farmaciilor sunt foarte bine controlate din centrala. e o problema de distributie completata de incompetenta celui care trebuia sa faca inventarul la primirea medicamentelor si introducerea lor in sistem. ma intreb ce s-ar fi intamplat daca era un caz foarte, foarte, foarte grav si avea nevoie de medicamentul ala in urmatoarele 5 minute. un inhalator de astm, de exemplu. ce pula facea, nu-l dadea ca nu era in calculator si astepta sa mori in fata ei?
Comment by Brylu — April 1, 2009 @ 1:27 pm
Da, dar sunt si multe care nu se pricep de nici o culoare la nimic legat de calculatoare. O tipa care e acum anul 3 nu stie sa faca nimic mai mult decat messenger si hi5… Si e trist, mai ales ca nu e singura in situatia asta. Genul asta de farmacisti/farmaciste te omoara cu zile.
Comment by DrLyana — April 1, 2009 @ 1:57 pm
Faza asta nu are nicio legatura cu competenta/incompetenta farmacistei. Intamplator mama lucreaza la un sensiblu. Nu o sa comentez nimic in legatura cu politicile lor, pt ca personal le-as da foc. Ideea e ca daca in calculator nu apare ca medicamentul e pe stoc nu are cum sa-ti incaseze banii si nici sa iti elibereze medicamentul, pentru ca apoi nu are cum sa justifice lipsa din depozit si banii in plus din casa.
Oricine intelege o urgenta, insa cand vine vorba de concediere pt o treaba din asta nu prea-ti vine sa iti pui fundul la bataie.
In unele farnacii mai exista si o practica tare draguta. Una dintre farmaciste (de obicei nu se stie care) este platita muuuuuuuuuult mai bine pentru a-si spiona colegele si evident a raporta absolut tot conducerii. Si cam stai cu morcovu’ si cu familia de iepuri dupa tine cand stii ca poti zbura pentru ca ti-a fost mila de cineva.
Comment by Adriana — April 1, 2009 @ 2:56 pm
eu as fi facut asa:
- Mda… deci nu-l aveti pe stoc… ?
- Da
- Nu-mi aratati putin cutia, sa o vad mai bine, ca poate o sa o gasesc la alte farmacii ?
- Ba da, sigur, poftiti.
Farmacista imi da cutia…
- Ah, va multumesc frumos. (si plec)
- Alooo, domnu’, dati-mi medicamentul inapoi ?
- Care medicament ?
- Acela din mana dvs !
- Acesta ? L’am cumparat din alta parte… dvs nici nu aveti pe stoc asa ceva. Dovediti-mi ca aveti acest medicament in farmacie… nu puteti ! La revedere
PS. Cat de posibil ar fi acest scenariu ? Daca excludem varianta cu camerele de luat vederi, ce poate sa-mi faca, atata timp cat ea nu poate sa dovedeasca ca, produsul de la mine din mana nu exista in acea farmacie ?
Comment by dan broscoi — April 1, 2009 @ 3:52 pm
EU unu ii dadeam la om medicamentul si daka trebuia sa pun eu din buzunarul meu deoarece e pt un copilas. Dak chiar vroia facea factura separat (asta dak stia cum se face o factura).Ma rog asta depinde de fiecare om in parte…uni cu inima mai mare altii cu inima de piatra. Dar per ansamble doamnele de la sensi blu sunt cam degeaba si nu doar eu, si altii spun acelasi lucru…ma rog:)..have a nice day. Ai facut totusi rost de medicament?…la HD ai cautat?
Comment by Bandika — April 1, 2009 @ 3:54 pm
bandika, intr-adevar, ai fi dat din buzunarul tau pentru un copilas intotdeauna. Pentru ca din buzunarul unei vanzatoare de medicamente iti permiti sa pui de la tine de cate ori ai nevoie.
Comment by alex — April 1, 2009 @ 7:19 pm
Ce vaca!
Comment by Julia- JD — April 2, 2009 @ 4:00 am
Care era diferenta daca nu-l aveau in stoc? Niciuna. Shit is happening every single day. Vina nu este a farmacistei, vina este a celui care se ocupa de stocuri si de bazele de date.
Comment by Heto — April 2, 2009 @ 3:04 pm
Nu e ea de vina. Daca ti-l dadea “la negru” tot ea isi lua pe urma vina.
Trebuia in schimb sa cheme pe cineva competent.
Comment by magazin online — April 2, 2009 @ 3:51 pm
in cazuri de genul asta se poate face factura de mana… in care se trec datele iar apoi este introdusa in computer ( dupa ce este importat NIR-ul respectiv )
daca vine un control – exista factura de mana, banii sunt in casa
daca avea produsul in stoc, si nu-l avea in computer, si nici nu avea o factura de trasnfer/cumparare pe care sa o introduca in calculator se afla intr-o situatie draguta in care are plus in casa/stoc si la un control ( garda financiara ) isi lua si amenda si produsele luate
data viitoare da un telefon si spune chestia asta la OPC / Garda Financiara – efectul e ca angajatii devin mult mai cooperanti
Comment by IuliusAugutus — April 2, 2009 @ 10:27 pm
ati reusit sa faceti rost de medicament pan la urma? lucrez in pharma, poate il pot ajuta eu.
Comment by julie — April 3, 2009 @ 6:46 pm
@ Julie
da am cumparat medicamentul, dupa ce m-am plimbat in tot orasul din farmacie in farmacie si nimeni nu il avea pe stoc decat Sensiblu, Mai enervant e ca am platit pret intreg pe un medicament compensat.
Comment by Amonra — April 4, 2009 @ 9:49 am
Bagale-as mielu’-n git de doctori, farmacisti, si alti muisti. Mie odata nu a vrut sa-mi dea niste medicamente pentru maica-mea, programul de calculator de la casa de asigurari nu a recunoscut CNP-ul valid, cu buletinul in mina. Pina la urma mi-a dat la alta farmacie unde nu avea programul ala instalat. Zi rrrrrrromania si trage apa cu elan.
Comment by Minea Adrian — April 5, 2009 @ 11:12 pm
Sebi, nici eu nu incitam la scandal și bătaie. Cred că să fi fost în locul vostru aș fi procedat așa cum am mai făcut-o și în alte ocazii:
1) Aș fi cerut să vocbesc cu șefa domnișoarei.
2) Dacă șefa nu era prezentă, i-aș fi cerut (și mi-aș fi notat) numele șefei, precum și numele ei
Ai să râzi, dar de cele mai multe ori e suficient să scoți un pix și un bloc-notes. Oamenii devin subit mai eficienți atunci când li se dă de înțeles că pot fi trași la răspundere. Dar dacă tot nu se reacționează, trec la:
3) Mulțumesc frumos, cer și numărul de telefon al filialei și plec.
Asta nu mi s-a întâmplat decât o singură dată. Când am sunat a doua zi, șefa – care fusese pusă deja în temă de către funcționara din ziua precedentă – mi-a explicat că refuzul fusese întemeiat, dar că se putea face altfel, și anume în următorul fel. Am mulțumit frumos și mi-am rezolvat problema după cum mi-a fost recomandat (n.b., era vorba de o problemă de impozitare, și aveam de-a face cu funcționari de stat).
Nu am fost niciodată adeptul scandalului. Pe de altă parte, nu am avut niciodată de rezolvat o problemă într-atât de acută, și observația mea nu se voia ironică; mă întreb sincer dacă eu aș reuși să rămân calm dacă ar fi vorba de copilul meu.
Comment by Laur — April 7, 2009 @ 1:53 am