Despre viaţa la ţară şi stresul la cocoşi

Scris de Julius

Eu fug cu toporul după cocoş, tataie cu parul după mine.
- Mă, lasă cocoşul!, ţipă tataie, fluturînd parul deasupra capului.
Eu:
- Îl omor!
Cocoşul o zbugheşte pe după fîntînă, eu sar peste nişte tufe de mărar şi-i tai calea, să nu intre sub lemne. Ticălosul de cocoş îşi schimbă fulgerător direcţia şi încearcă să ajungă în vie. Dacă ajunge în vie, nu-l mai prind. Alerg spre vie cît mă ţin picioarele, cocoşul simte că nu sînt în spatele lui şi virează la stînga.

- Lasă cocoşul!, urlă (more…)

De la Julius citire (10) Comentarii

10 Comments »

ai ceva impotriva animalelor?:))
intati cocosul, vai de el, dupa care care pisica ai dat-o in gura cainelui
o drama comica
)
bai io cand eram mic .. era fix invers , fugea cocosu dupa mine ) de atunci nu-mi plac pasarile .. )
Eram cu maica-mea in vizita la niste neamuri; o sora de-a ei. Nu cred ca eram inca la scoala. Fiind un copil al betoanelor intotdeauna m-au impresionat ograzile celor cu casa; gaseai o gramada de lucruri interesante si inedite pe acolo. Ca atare i-am lasat pe cei mari sa-si vada de povestile plicticoase iar eu m-am indreptat in fundul curtii in cautare de treburi serioase. Acolo era raiul meu: toate animalele se fereau de mine; ma jucam si aruncam cu pamant fara sa urle la mine vreun vecin pensionar invidios ca nevasta-sa l-ar certa daca ar face acelasi lucru; rupeam burieni si imi permiteam sa le las la intamplare. Ce mai, eram un mic zeu.
Si-acum revin la animale. Dintre toate, era un exemplar care statea tantos, pe pozitie. Nu vroia sa piarda teren. Se uita la mine! Cand cu un ochi, cand cu altul! Ati ghicit! Era un cocos. Ei bine, dragilor, am simtit un moment de slabiciune din partea mea. Am gandit ca nu-i cazul sa ma risc, i-am respectat teritoriul si i-am transmis prin atitudine ca eu intentionez sa merg linistit la blocul meu. Si am luat-o incet inspre casa din fata curtii. Initial mergand cu spatele, apoi m-am intors cu spatele la cocos grabind pasul. Cocosul dupa mine. Eu speriat! Ajuns intr-un final in casa, mama si-a dat seama ca ceva e in neregula si a inceput sa ma chestioneze. La fel si matusa. Dar n-am vrut in ruptul capului sa le spun ce s-a intamplat. Eram eu mic, dar aveam si eu o mandrie. Nu au reusit sa scaota nimic de la mine. In tot acest timp ii trimiteam priviri sagetoase unchiului meu; pe el cocosul il respecta.
stiu cocosu ala
si mie mi-a sarit in cap )
Vin vremuri grele, cocosul ala o sa valoreze o comoara, stiu ce vorbesc
@oana: La mine n-a apucat sa-mi sara in cap; eu am fost mai aprig si mai sprinten. Am reusit sa ma feresc, barbateste, de el si m-am baricadat intre oamenii mari. Sa fi venit acolo daca avea impresia ca e tare…
da @oana exact! zici ca era turbat..:))
Ce pitbuli, ce hiene, luati-va cocosul de paza
e prea naspa de citit pe fundalul ala cu rosu1 macar fa scrisu alb!
sincer mi-am obosit ochii!
Care fundal rosu…sau s-a schimbat intre timp?