Doar atât? – episodul I

Şezlongul era foarte comod. Era întins între marea de un albastru ireal şi piscina cu apă pură precum apa plată din sticlele de la super market. Savuram un cocktail cu fructe, rom, multă gheaţă şi curacao, ciudăţenia aia albastră care le fură mintea tuturor celor care ajung în Republica Dominicană.
Pentru luna ianuarie, pot spune că faţă de viscolele şi cancerul de frig de care aveau parte cei rămaşi acasă, eu mă bucuram de un timp superb! Temperatura nu depăşise, de două zile de când mă aflam în acest resort exclusivist, 33 de grade. Ceea ce, pentru mine, obişnuit cu iarna, cu muntele, era suficient. Nici nu aveam nevoie de mai mult, mai ales că umiditatea aerului lipea cămaşa de tine în prima clipă după ce ieşeai din binefacerea aerului condiţionat din bungalow. De aceea preferam să port doar o pereche de short lung, pentru că aici, un slip purtat pe plajă era echivalent cu eticheta de homosexual.
Alesesem acest resort pentru că, unu la mână, avea doar bungalowuri, deci scăpai din prima de vecini ciudaţi, care ţin cu tot dinadinsul să te invite la un whisky exact când vrei să ţi-o pui cu localnica superbă agăţată în shutlle-ul care face legătura cu aeroportul şi pe care ai introdus-o fraudulos în resort – ca să nu mai vorbim că i-ai dat şi ei 10 dolari pentru seara care urma – sau de tot felul de bell boy enervanţi care nu au alt scop decât să îţi încaseze bacşişul.
Şi, nu în ultimul rînd, am vrut să vin aici, pentru că,la fel ca şi în Jamaica, există câteva resort-uri pentru oameni singuri, unde chiar nu ai voie cu perechea decât dacă sunteţi foarte dezinhibaţi şi dispuşi chiar la swing.
Tuciuriul, localnic, cu siguranţă, după ce mi-a adus cocktailul m-a asigurat că este la dispoziţia mea, mi-a tras cu ochiul şi mi-a explicat în engleza lui ciudată că poate să îmi livreze femei mult mai frumoase decât cea cu care îmi făcusem intrarea, poate chiar pe soţia lui, sau la un preţ bun, pe fiica sa în vârstă de 16 ani!
E clar, oamenii aştia sunt nebuni după bani! Auzisem că în Cuba, cu 5 dolari te poţi culca cu o familie întreagă, dacă vrei chiar şi cu tatăl, capul familiei, dar credeam că aici, unde comunismul nu pusese piciorul şi ei avuseseră doar sumare tangenţe cu Che Guevara, treburile sunt altfel. Aveam să mă conving, la prima incursiune înafara resort-ului că greşesc.
În faţa mea stătea o păpuşă de femeie, la vreo 20 de ani, făcînd plajă relaxată, fără sutien şi cu un slip minuscul. Avea sânii precum doi boboci de trandafiri care abia aşteptau soarele ca să se deschidă spre deliciul privitorilor. Soare era, din greu! Ea era, însă, mult prea tânără! Sau nu?
Aveam atunci doar 30 de ani, deci, după ce tuciuriul mi-a mai adus un cocktail – i-am spus să nu mai facă economie la rom, chiar dacă suntem la all inclusive, să nu se zgârcească pentru că dacă mă pun pe băut whisky îi bag în faliment – mi-a comunicat solemn vârsta frumuseţii din faţa mea, 21 de ani şi faptul că este ducesă franceză. Şi, că se află singură aici!
Am comandat brusc o sticlă de Dom Perignon, chit că era foarte devreme. Tuciuriul a adus-o în frapieră, învelită în şervet alb, cu cupe îngheţate, ce mai, ştia meseria! Am luat frapiera din mâna lui, paharele în cealaltă mînă şi fără un cuvânt m-am aşezat pe şezlongul de lângă ea. Între noi era doar o măsuţă mică, cât să încapă paharele şi o scrumieră. Fără să spun ceva am desfăcut sticla de şampanie, am umplut cupele şi am întins una spre ea. A luat-o fără să spună nimic, a băut-o pe nerăsuflate. Şampania sorbită cu asemenea poftă i s-a scurs pe lângă buze, pe gât, coborând spre sfârcul stâng, care de la răceala de gheaţă a băuturii s-a întărit instantaneu.
- Vrei să mergem în camera mea sau a ta?, m-a întrebat într-o franceză rârârită atât de dragă mie.

Scris de Lucian Stanciu

Citiţi şi serialul “O singură dată”