Nu vreau sa fiu Dumnezeu! (VIII)

Scris de VisUrat

Numai Dumnezeu ştie cum am ajuns acasă. L-am urcat pe tata în casă şi am început să ne interesăm de cele trebuincioase înmormântării. Mama era distrusă şi repeta într-una că ea urmează. A doua zi dimineaţa m-am dus la ziar să dau obişnuitul anunţ mortuar. Era o coadă imensă la mica publicitate. Ziarele îşi măriseră numărul de pagini pentru a face loc anunţurilor. După câteva ore state la coadă, am reuşit să plătesc anunţul. În acest timp fratele meu şi mama se ocupaseră de restul. Cel mai greu a fost să facem rost de sicriu. Sicrie din lemn nu mai erau. O firmă găsise soluţia şi producea nişte sicrie ciudate, din carton. Loc de veci aveau ai mei cumpărat de mai demult, căci tata nu dorea să fie îngropat, când îi va veni vremea, la capătul oraşului. Dorea să fie în cimitirul central, să putem merge mai uşor la mormânt. Ca întotdeauna, tata ştia să ne facă bine, chiar şi după moarte, mai ales că auzisem că acum morţii se îngropau pe câmp, cimitirele fiind suprasaturate.

Nu au fost două nopţi de priveghi pentru că preotul nu ar mai fi fost disponibil ziua următoare. În noaptea priveghiului casa a fost plină, tata fiind un om respectat în oraş. Din păcate, trei dintre cei care veniseră au murit chiar acolo, în casă. Deja moartea devenise ceva prea obişnuit ca să se mai mire cineva. Spre dimineaţă, mama s-a retras în dormitor, să-şi suporte singură durerea. Numai Dumnezeu ştie ce era în sufletul ei când îl vedea pe cel pe care l-a iubit, pe cel care i-a daruit doi copii întins în sicriu. Dimineaţa, când m-am dus la ea am găsit-o dormind pentru totdeauna. Lânga ea era un bilet în care îmi spunea mie şi fratelui meu că simte că i-a venit şi ei rândul, că e mai bine aşa şi că vrea să fie îngropată deodată şi alături de tata.

Dacă există, Dumnezeu nu mi-ar fi dat prilejul să simt ceea ce simţeam atunci. Cuvintele nu pot exprima ceea ce era în sufletul meu. Parcă totul se rupsese în mine. Stăteam şi priveam în gol, nu puteam realiza grozăvia, ştiam că trebuie să fac anumite lucruri, să rezolv în câteva ore înmormântarea ambilor mei parinţi, să încerc să trec peste toate, să iau povara de a trăi fără cei dragi, să…
Gândul m-a dus spre fratele meu. Era lânga tata. Era dis-de-dimineaţa şi rămăsese singur cu tata. Cum să îi spun? Ce să îi spun? Cum va reacţiona? Ce va face? Am ieşit din dormitor ca teleghidat şi m-am dus în camera mare unde era sicriul. Atunci s-a terminat totul pentru mine. Fratele meu era căzut lânga sicriu. MORT!

Mi-aş fi dorit să cad inconştient lângă ei. Să mor şi eu. Să scap de durere. Era prea mult. Dumnezeu îşi bătea joc de mine. Pentru mine Iadul nu mai exista. Îl trăiam. Mama, tata şi fratele morţi deodată. Eu viu. Eu, cu datoria de a-i îngropa. De a-i vedea cum intră în pamânt. Era prea mult. Nu mai puteam suporta. Trebuia să se termine! Şi ştiam cum o voi face. Citisem în carţi, văzusem în filme. Am umplut vana cu apă caldă cu ochii şiroind de lacrimi. Am intrat îmbrăcat în vană, cu lama de bărbierit în mână. Văzusem în filme şi citisem în “Quo Vadis” că nu există durere dacă îţi tai venele în apa caldă. În câteva minute mi-am rememorat viaţa mea jalnică pe care am trăit-o. Viaţa mea în care nu făcusem nimic decât trăisem pe spinarea alor mei, învăţând – când o faceam – şi distrându-mă – lucru pe care îl făceam des. Dintr-o mişcare mi-am tăiat venele de la mâna dreaptă. I-am mai văzut în minte pe ai mei, pe fratele meu. Apoi mi-am tăiat venele de la mâna stângă. Ca o străfulgerare mi-a trecut prin minte Diana. Apoi s-a aşternut liniştea şi o stare nefirească de beatitudine.
(Va urma)

Scris de Lucian Stanciu

De la Stanciu din Tirol (23) Comentarii

23 Comments »

ce crud eşti.. omori personajul principal… ce ciudată chestie: dacă nu e visurât, atunci e real. dacă e real înseamnă că totuşi nu moare personajul principal, deoarece el povesteşte. şi dacă moare nu poate povesti… sau poate?
cu dana ce s-a mai întâmplat?
nelimitat, e fictiune. autorul nu e totuna cu naratorul.
cred ca de la maseaua aia se trage totu’
Cliffhanger intre sezoane. Bun!
Ce fraier, ii ramanea lui toata mostenirea. Bravo lui ca s-a distrat, probabil povestea e scrisa de unu care nu a cunoscut viata si crede ca distractia e ‘preaslavirea satanei’.
tot mai interesant… abia astept continuarea.. abia astept “seria noua”… imi place mult cum scrii
nu cumva asta e visul pe care personajul principal il are vineri noaptea, inainte de intalnirea cu diana ?
pariu ca vine diana si-l salveazaa?
deja e mult prea previzibil:|…sa ghicesc o sa vina diana si o sa-l salveze sau mai stiu eu cine…
apoi deschide ochii, vede neclar la inceput si apoi o voce calda si cunoscuta si iata si chipul Dianei care venise in trecere pe la el. il gasise in cada plina cu apa calda si rosie de sange.
Iesind pe starzi au realizat ca nu mai exista trasport in comun si nici electricitate.
Ea avea nevoie de ajutorul lui pentru inmormantarile ei dar acum …
cei doi privesc disperati catre Creator: “Doamne, de ce iti ucizi copiii, de ce ne iei pe toti la Tine? Esti un Dumnezeu rau!”
Cei doi (2) fug din oras sa scape de privelistea trista si ajung pe un deal din apropiere unde vor sa se odihneasca in iarba verde sub adierea vantului si mangaierea razelor soarelui, care, culmea continua sa lumineze cu aceeasi stralucire ca intotdeauna
Apoi realizeaza ca probabil nu mai au multe minute si se imbratiseaza sfasiindu-si hainele
Diana era foarte exicitata si … inainte sa o penetreze, el adoarme
insa nu dormea ci murise
nuu
you filthy fagot..
In buzunarul hainei lui gaseste o lumanare tocmai buna ..
Naseva programa zavarsi, leca noci detza.
visurat, pune te rog eticheta ” De la Stanciu din Tirol”
joju, sadicule! Hahahahahaha…
Eu zic ca moare si se vede cu Diana in spatiul intergalactic!
Parerea mea e ca Diana e de vina. Deci daca ea nu accepta invitatia, nimic din ce se intampla acum nu se mai intampla. Cred ca si-a calcat juramantul si au ajuns-o blestemele.
Asadar…. tot fimeia ie de jina
Diana este de vina categoric
De ce l-a certat ca tine pe perete poster cu ea nud, doar ea insasi upload-ase poza respectiva la profilul ei de pe hi5
chiar si cativa prieteni comuni aveau cele 6 poze ale ei erotice de la hi5 si facebook
la naiba
Da… si mai era si cu impresii. Ca ea nu si nu, da’ sta cu tzatzele la vedere pe pasune de fata cu bietu’ baiet. Eeeee! Iaca asa le trebe!
Toata lume uita ca titlul este “Nu vreau sa fiu Dumnezeu” …:) ..astept continuarea!
oops
era sa uit
in drum spre dealul cu verdeata, inainte de a trece de ultima casa a orasului, el s-a oprit si a ridicat unul dintre cadavrele de pe strada
ea mirata l-a intrebat “”Ce faci?!”
da, ati gicit, el gasise trupul lipsit de suflare al Elodiei..
avand celular cu 3G, el intra repede pe site-ul OTV
o camera de supraveghere postata in holul studioului si conectata parca intr-un strigat de ajutor, ii infatisa crunta realitate, erau numai cadavre si dintre toate numai al lui Lazarush putea fi clar identificat prin Display Type TFT, 16M colors Size 240 x 320 pixels, 2 inches al celularului
Deci . . . cred k isi taie ala venele pana postezi continuarea . . . )
nu te mai sinucide, stai calm ca oricum mori.
eu is curios ce-ai mai facut cu caprioara aia, ai luat-o sau ai lasat-o acolo?
Pana au inceput sa moara oamenii pe capete a fost genial. Dupa a inceput serialul sa semene prea tare cu filmele horror de 2 lei.
Nu a muit mai, ca daca ar fi murit cum mai ne scria acum
daca ii vine vreunui emo ideea sa incerce si el? n-a citit Quo Vadis precis, dar dup-aia da vina pe tine..
si n-are cine sa termine serialul, ca te umfla astia.
el era imun….nu se pute infecta… la dracu asta era treaba … probabil si diana aia era imuna…sutn curios daca mi se conf teoriile:)) …:D