Drumul mustarului

Scris de Sebastian Bargau

Micuta comunitate a romanilor din oraselului austriac Westendorf numara doar patru oameni (care, desi pare ciudat, nu-s trei in puscarie si unul la cersit). Unul dintre ei e amicul meu Lucian, ardelean cu nostalgia Imperiului care si-a implinit singur visul de a avea capitala la Viena. Asa. Si cum statea imperialistul Lucian intr-o zi si se plictisea, ca-n Austria, dupa cum sigur stiti, nu se-ntimpla niciodata nimic, il suna un alt sfert al comunitatii romanesti din Westendorf, Raluca: “Luci draga, imi faci si mie un serviciu? Poti sa-mi faci rost de ceva din tara?”. Imperialistul Luci, pe care austriecii inca n-au reusit sa-l asimileze complet, ca altfel clar ii trintea telefonul in nas, isi exprima disponibilitatea s-o ajute, afara de un singur caz: “Numai tigari sa nu vrei, ca pe toti ii rog sa-mi aduca mie tigari. De-alea nu-ti dau”. “Nu, ma, mustar vreau. Da’ de-ala de Tecuci, la pahar de plastic”. Asta, sa cada pe jos: “Da’ ce-are, ma, special mustarul de Tecuci? Nu e din ala penal? Nu e ala care curge?”. “Bai, o fi, da’ astia p-aci habar n-au ce-i ala mustar”.
A doua zi, amicul si imperialistul Luci se duce la supermarket, sa verifice personal inferioritatea mustarului austriac in fata mustarului romanesc la pahar de plastic, atit de apreciat de iubitorii micilor la carton din Tecuci. Si, dupa ce testeaza vreo trei mostre de mustar imperialist, comercializat cu aroganta in sticlute fandosite, verdictul saiu cade ca o lovitura de maciuca in capul productiei locale de mustar: “Bai frate, au astia un mustar de cacat de nu se poate”.
Peste o saptamina, ii soseste din Romania primul lot de mustar de Tecuci, adus de niste amici. Momentan, s-a hotarit sa-i spuna fetei ca n-a gasit pe nimeni dispus sa se care cu mustarul dupa el prin Austria. Iar daca se prinde si se-apuca sa-i faca scandal, va trebui sa-i spuna adevarul: el nu face comisione pentru toti romanii imputiti.

De la Julius citire (20) Comentarii

Pe aceeaşi temă

20 Comments »

) asa e cu mustarul…. cel mai bun e ala de tecuci in pahar de plastic, iar acuma fac si la borcan de sticla.
Am auzit ca ar fi brand european inregistrat dar nu stiu daca e pe bune.
fi sigur ca o sa creasca vanzarile la mustarul in pahar de plastic de Tecuci )
Mustarul de tecuci cel mai bun e ala la pahar de plastic fara nici o eticheta, fara ingrediente scrise, fara termen de expirare. Va intrebati probabil cum stii atunci ca e de tecuci? Simplu, il cumperi din Tecuci.
Mai greu e sa dovedesti ca e mustar, dar la tecuci se merge pe incredere. De asta e asa bun.
ai sa razi dar tuturor romanilor de afara le e dor de mustarul ala moale si dulceag de acasa. am o amica la dijon. care dijon e un fel de capitala mondiala a mustarului. ei, cand ne vedem la o friptanica ce fel de mustar iubim? cel de tecuci bineinteles.
urmatoarele lucruri nu pot iesi din cap expatriatilor :
vinul alb,
tuica/horinca/palinca – dar neaparat romanesti
mustarul,
tigarile facute la noi (sa stii ca e si chestie de gust – ale noastre sunt mai “fumegatoare” si mai aspre, barbatesti),
sarmalele,
mamaliga,
ciorba,
mancarurile grase facute cu ceapa prajita,
berea amara si mult prea rece pentru un occidental,
porumbul copt (poa’ sa fie si fiert),
costumatia gagicilor,
chefurile cu amicii,
nuntile (!),
anii de studentie,
pomana porcului si/sau carnatii (plescoi, oltenesti, trandafir samd),
ajutorul primit de aiurea (rareori o sa vezi asta in occident),
capacitatea de a se lega conversatii in tren/autobuz/la coada etc.,
posibilitatea de a putea imprumuta ceva de la un vecin si/sau a-l suna,
faptul ca ii cunosti pe toti pe strada sau pe scara blocului (depinde de dimensiunea urbei)

ce nu lipsesc emigrantului (cu exceptiile bine-cunoscute):
manelele,
semintele prajite,
“marcile” (d&g, armani…),
fotbalul de acasa,
politica de acasa,
praful eternului santier de acasa,
mijloacele de transport in comun,
nervozitatea,
vesnica nemultumire si apelarea cu greata a tarii ca fiind “rromania”, “romanica” sau alte variatiuni pe aceeasi tema de catre niste insi care au pretentia de a fi civilizati,
tepele chelnerilor (si tepele in general),
spaga,
cum se conduce (agresiv, plin de nervi, smechereste) (-bine, nu e vina soferilor, toti soferii romani conduc prost si agresiv – nu ai cum altfel cu o scoala de 20 de ore, un examen deseori cumparat, cu o semnalizare(marcaj) dezastruoasa intr-un mediu format din soferi nervosi, agresivi si smecheri)
am uitat:

mici
paste
craciun
ceapa verde de primavara

nelipsitul mustar….
ala la borcan ii bestial
mie foameeeeeeeeeeeeeeeeeeeee ( ai naibii oameni sa scrie de mancare si sa fiu la munca huoooooo
avand in vedere ca sunt din Tecuci va pot spune care este mustarul autentic. Am sa va spun asta intr-un post pe blogul meu, chiar ma gandeam la asta. Deci cand cumparati mustar de Tecuci aveti grija sa va uitati la producator. Producatorul mustarului este SC Agricultorul SRL
Acesta este autentic! Credeti-ma ca mancanc 2 borcane pe saptamana.
@Schcooby ai dreptate … si mie mi sa facut foame da rau de tot … si sunt la munca ((
):)):)) Am si eu problema asta. Singurul mustar mai de Domne-ajuta pe aici este ceva French Style. In rest, Dumnezeu cu mila.
[...] Citind postul lui Iulius de pe blogul lui Vis Urat, in legatura cu mustarul de Tecuci, mi-am adus aminte de o povestioara mai veche,chiar foarte [...]
fugi mah, cum sa nu aiba aia mustar klumea? doar acolo e wurst-ul
Mustar extra “Orizont” la borcan,
@andrei monciu: sezi bland cu wurst-ul ala ca asa basina de mancare eu n-am mai gustat. si toti nemtzalaii mancau si li se parea asa bun, numa, numa. am mancat de 2 ori si mi-a fost mila de ficatul si de stomacul meu. numai cat treceam pe langa vreo dugeana cu asa otrava si mi se facea sila de la miros. carnatii nostri de plescoi sunt o delicatesa pe langa wurst-ul asta. si da, mustarul este infect.
@Delice: subscriu !

foarte faimos wurstul asta, … daca ar mai fi si bun …
tare ….si eu votez ptr mustarul de Tecuci:)
am avut (partial) placerea de a lucra vreo 7 luni in Austria.
Primul lucru ce l-am adus din tara: mustar

am riscat si eu si am cumparat din supermarket mustar. dupa ce am gustat, gindul meu a zburat direct la cirpa de spalat vase. nu am mincat nicidata cirpe dar presupun ca au acelasi gust
rumenien mustar rulzzzz!!!
[...] face o lista cu ce-i lipseşte românului din afară şi ce nu-i lipseşte emigrantului român (http://www.visurat.ro/2008/07/29/drumul-mustarului/#more-2764). Reproduc integral comentariul şi vă rog să adăugaţi la [...]
nu mai e cum era o data.
adevaratul Mustar de Tecuci http://www.iasivezi.com/care-este-adevaratul-mustar-de-tecuci/