Acolitii nazistului cu aprozarul

Scris de Julius

Il mai tineti minte pe nazistul cu aprozarul din Dristor? Tipul care zbiara la tine daca ii pui la indoiala calitatea fructelor si legumelor, fie si doar uitindu-te mai de aproape la ele? Ei bine, vineri am fost iar la el (nu ma mai umilise de mult un tip cu patru clase, parca simteam nevoia sa ma bage si pe mine cineva in seama in Marele Oras). Am intrat umil, dar decis sa fac o impresie buna la coada si sa nu-i dau nazistului nici un motiv sa ma dea afara. Cind colo, nazistul nu era. In spatele tejghelei erau doar nevasta-sa si fie-sa. Bun, fie-sa era in regula, ba chiar am detectat citeva urme de amabilitate la ea (o fi fost un copil adoptat); in schimb, nevasta-sa era mai cumplita chiar decit el: avea niste ochi metalici, prin care nu vedeai nimic, o voce sparta, cu care latra comenzi scurte adresate untermenschen-ilor aflati la rind, si parul blond, cu o pieptanatura care o facea sa semene izbitor cu Martha Goebbels. Intreaga ei infatisare sugera bunatate sufleteasca si, intr-o fractiune de secunda, parca am si vazut-o spunindu-i cu candoare lu’ barba-su: “Ia sa vedem noi, Gicutule, cum n-ai lasat tu gazele deschise la dusuri”.

S-a uitat la mine ca la ultimul om (bine, nu c-ar fi fost prima femeie care se uita asa la mine, dar asta e alta poveste) si, in timp ce fie-sa alerga sa-mi puna castraveti si caise, mi-a aruncat in sila pe cintar doua kile de rosii execrabile, jumatate verzi si jumatate storcite. Mi-am bagat cu delicatete un deget in punga si i-am atras atentia ca vreau sa le maninc cu brinza, nu sa fac supa, moment in care a pufnit dispretuitor: “Deci asta sint, da?”. I-am lasat rosiile acolo si i-am spus fetei, care venea cu restul: “Mersi, nu mai vreau nimic”. Si-am iesit, in timp ce fata se uita contrariata la mine, si-am plecat la aprozarul lu’ domnu’ Marian, care chiar e un domn (numai ca e mult mai departe de mine).

Sper din tot sufletul ca, atunci cind or sa dea faliment, cei doi nazisti sa aiba demnitatea sa se sinucida, nu sa fuga in America Latina, sa vinda ananas, guava si papaya. Si mai sper ca, inainte de a se sinucide, nazistul si Martha Goebbels sa nu-i dea fetei un pepene cu cianura.

De la Julius citire (16) Comentarii

Pe aceeaşi temă

16 Comments »

E Magda Goebbels nu Martha.
@ lamaie: din nefericire, ai dreptate. am inceput sa-mi pierd reflexul sanatos de a mai verifica undeva de cand mi se pare ca sunt destept bine ca n-am ramas dracu’ inginer, murea lume din cauza mea…
(bine, nu c-ar fi fost prima femeie care se uita asa la mine, dar asta e alta poveste)

legat de inginer ))

arhitect =cineva care n-a fost destul de “macho” ca sa devina inginer , dar nici destul de ” homo” ca sa se faca designer vestimentar
trebuia sa i le zdrobesti in cap.
toata povestea e cam inspirata din seinfeld soup nazi dar era si un episod cu un vanzator de fructe dar nu il mai tin minte o sa il caut
faza cu america latina suna bine , it put a smile upon my face
Nu esti singuru caruia i sa intamplat asa ceva. Mie mi se intampla aproape zilnic.
Frate, voi sunteti prea civilizati, o sa va plesneasca o vena in cap daca va mai retineti mult protestele fata de asemenea nesimtiti. Stiu ca nu rezolvi nimic daca ii rupi capatzana unui asemenea specimen, dar it feels so good
al meu tata i-a aruncat de cateva ori in cap cu rosiile “calitatea I” la o matracuca dintr-un aprozar din cartier pana s-a decis sa se mute in alta parte. cand am dat odata din gresala peste ea a chemat o colega se ne serveasca )
vaaai, dar cum poti scrie asemenea blasfemie la adresa aprozaristelor? aceste fapturi pline de gingasie si intelegere in aceasta lume cruda. aceste personaje atat de caline care ne furnizeaza gogonele.
Unde e aprozaru’ asta in Dristor?
@cris: pe partea aia unde sunt tip-top, banca transilvania, european credit si o marmacie. in dreapta, inainte de alimentara aia non-stop
ala e ? la ticalosii aia nu mai intru sub nici o forma de mult timp dar acum cu articolul asta o sa ma duc sa le fac o vizita de curiozitate, nu de alta dar ma rog de mult sa dea faliment sau sa se mute de acolo
@sabina: du-te la domnu’ Marian e chiar in spate la tip-top, acelasi bloc, dar intrarea e pe cealalta parte
ce ponturi au inceput sa se vanda la visu` pe site:))
what`s next?:))
frumos era sa le iei sa te dai un metru in spate si sa le arunci cate una prin toata dugheana!